Statutul şi cariera personalului didactic din cadrul noii legi a învățământului preuniversitar, Legea 198/2023, reglementează:
a) cariera profesională a personalului din sistemul naţional de învăţământ;
b) funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice personalului didactic;
c) formarea iniţială şi continuă a personalului didactic;
d) condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi a funcţiilor didactice, didactice auxiliare, de conducere, de îndrumare şi control, precum şi condiţiile şi modalităţile de eliberare din aceste funcţii, de încetare a contractului individual de muncă şi de pensionare a personalului didactic;
e) norma didactică;
f) criteriile de acordare a distincţiilor şi de aplicare a sancţiunilor.
(2) Din categoria personalului didactic fac parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege, care au capacitate de exerciţiu deplină, o conduită morală conformă cu deontologia profesională, sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei şi nu se află în situaţia prevăzută la art. 168 alin. (7).
Art. 163
Cariera didactică include succesiunea evolutivă a activităţilor şi a etapelor de formare profesională, în scopul realizării activităţii didactice în sistemul de învăţământ.
Art. 164
(1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal administrativ.
(2) Personalul didactic este format din: personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar şi personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control.
(3) În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal de specialitate din alte domenii de activitate, denumit personal didactic de predare asociat. Prin personal didactic asociat se înţelege personalul de specialitate şi din alte domenii de activitate cu specializare/calificare corespunzătoare postului, conform art. 176.
(4) Personalul administrativ este parte integrantă a familiei ocupaţionale “Învăţământ” şi îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Personalul şi funcţiile din învăţământul preuniversitar
Art. 165
(1) Funcţiile didactice de predare sunt:
a) în educaţia timpurie: educator/educatoare, profesor pentru educaţie timpurie pentru care se normează câte un post la fiecare grupă de beneficiari primari. În unităţile de învăţământ cu program prelungit, personalul didactic se normează pe ture;
b) în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare, profesor pentru învăţământ primar, pentru care se normează câte un post la fiecare clasă de elevi;
c) în învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal: profesor, profesor de instruire practică, maistru-instructor;
d) în învăţământul vocaţional, suplimentar faţă de funcţiile prevăzute la lit. c), se normează şi funcţia de profesor corepetitor;
e) în unităţile de învăţământ preşcolar şi primar în care se organizează alternative educaţionale, pentru fiecare grupă sau clasă se normează personal didactic de predare, conform specificului fiecărei alternative educaţionale;
f) în învăţământul special:
(i)profesor de psihopedagogie specială;
(ii)educator/educatoare, învăţător/învăţătoare, profesor de educaţie timpurie, profesor de învăţământ primar, profesor;
(iii)profesor-psihopedagog;
(iv)educatoare-educator, învăţător-educator, profesor-educator;
(v)educatoare/educator de sprijin, învăţător itinerant şi de sprijin, profesor itinerant şi de sprijin;
(vi)profesor-logoped, profesor preparator (nevăzător), profesor audiolog şcolar, profesor kinetoterapeut;
(vii)profesor de instruire practică, maistru-instructor;
g) în cadrul CJRAE/CMBRAE:
(i)profesor-logoped;
(ii)profesor-psihopedagog;
(iii)profesor itinerant şi de sprijin;
(iv)profesor-consilier şcolar;
(v)profesor-psiholog;
h) în CCD: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;
i) în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
j) pentru realizarea de activităţi extraşcolare: învăţător/învăţătoare, profesor pentru învăţământ primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor;
k) în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale a personalului didactic de predare: profesor mentor;
l) în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist;
m) în unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională: profesor, instructor militar, instructor de ordine şi securitate publică;
n) în “Şcoala din spital”:
(i)profesor;
(ii)monitor de predare/consiliere.
(2) Personalul didactic de predare asociat este personalul didactic titular în altă unitate de învăţământ, personalul didactic prevăzut la art. 176 alin. (6), personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora sau specialistul în alt domeniu cu specializare/calificare corespunzătoare postului.
Profilul profesional şi rolurile personalului didactic de predare
Art. 166
(1) Profilul profesional al unui cadru didactic include ansamblul de competenţe necesare pentru realizarea activităţii didactice. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei şi pe niveluri de învăţământ şi determină setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială şi setul de standarde profesionale pentru funcţiile didactice.
Setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială şi setul de standarde profesionale pentru funcţiile didactice sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(2) Ministerul Educaţiei elaborează ordinul de ministru pentru aprobarea metodologiei privind profilul profesional al cadrului didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea iniţială şi continuă şi pentru managementul în cariera didactică.
Art. 167
(1) În cariera profesională, personalul didactic îndeplineşte următoarele roluri necesare pentru desfăşurarea activităţii educaţionale în condiţii optime:
a) planificator şi organizator al procesului de predare-învăţare-evaluare;
b) facilitator al învăţării;
c) conector între toţi beneficiarii procesului de educaţie, direcţi sau indirecţi;
d) dezvoltator de resurse educaţionale şi instrumente de evaluare curentă;
e) suport pentru elevi, prin consiliere şi mentorat;
f) promotor al inovaţiei în educaţie.
(2) Pentru îndeplinirea rolurilor prevăzute la alin. (1), personalul didactic parcurge etapele de formare iniţială şi programe de formare continuă.
Art. 168
(1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activităţii.
(2) Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii.
(3) În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate de învăţământ/unitate de educaţie extraşcolară sau în cadrul instituţiilor publice aflate în subordinea şi/sau coordonarea Ministerului Educaţiei, angajatorul poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educaţional, prin hotărâre a consiliului de administraţie al instituţiei/ unităţii de învăţământ în cauză, un nou examen medical complet.
(4) Situaţiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate şi stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialişti şi psihologi, constituită la nivel judeţean în baza unui ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii, care realizează expertiza capacităţii de muncă în domeniul educaţiei.
(5) Hotărârea consiliului de administraţie nu este publică până la obţinerea rezultatului de la comisia prevăzută la alin. (4).
(6) Nu pot ocupa funcţii în învăţământul preuniversitar, precum şi funcţii de conducere sau de îndrumare şi control persoanele care desfăşoară activităţi cum sunt:
a) prestarea oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă – minimum 300 m;
b) comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale, cu droguri sau substanţe psihotrope;
c) practicarea, în public, a unor activităţi cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.
(7) Nu poate ocupa/exercita o funcţie didactică de predare, de îndrumare şi control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învăţământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.
(8) Dispoziţiile alin. (7) se aplică corespunzător şi persoanelor care exercită/deţin funcţii de conducere la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, al DJIP/DMBIP, al ARACIIP, al CNFDCD, al Ministerului Educaţiei şi al altor instituţii din sistemul naţional de învăţământ.
(9) Funcţiile de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt incompatibile cu:
a) funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti sau naţional;
b) funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean/al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
c) cu orice funcţie de conducere în organizaţiile sindicale.
Art. 169
(1) Personalul didactic de predare îşi desfăşoară activitatea urmărind respectarea valorilor şi principiilor prevăzute în prezenta lege, precum şi interesul superior al beneficiarului primar.
(2) Personalului didactic îi este interzis să desfăşoare orice activitate care aduce atingere valorilor şi principiilor care guvernează sistemul naţional de învăţământ; acesta trebuie să reprezinte un model de etică şi integritate pentru elevi şi pentru societate.
(3) Pentru a asigura echitatea şi obiectivitatea în activitatea de predare-învăţare-evaluare, personalului didactic de predare îi este interzis să desfăşoare activităţi de pregătire suplimentară contracost pentru elevii de la clasa/clasele la care este încadrat în anul şcolar în curs, având obligaţia de diligenţă să depună eforturi pentru atingerea competenţelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă şi prin programele de învăţare remedială.
(4) Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor alin. (3), la nivelul unităţilor de învăţământ se constituie Registrul declaraţiilor de interese. Modelul Registrului declaraţiilor de interese şi procedura de declarare a intereselor se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Formarea iniţială a personalului didactic de predare
Art. 170
(1) În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educaţiei stabileşte calificările şi rutele de formare iniţială a personalului didactic, profilul profesional şi standardele profesionale pentru funcţiile didactice, reperele curriculare pentru formarea iniţială, precum şi alocarea cifrei de şcolarizare corespunzătoare.
(2) Persoanele care optează pentru profesia didactică au obligaţia absolvirii unor programe de formare iniţială pentru cariera didactică în învăţământul preuniversitar, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului superior şi a prezentei legi.
(3) Pregătirea practică din cadrul programelor universitare de formare iniţială pentru cariera didactică, conform Legii învăţământului superior, se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între instituţiile de învăţământ superior şi unităţile de învăţământ de aplicaţie. Avizul DJIP/DMBIP este necesar doar în cazul în care practica pedagogică se desfăşoară într-o unitate de învăţământ care nu are deja statutul de şcoală de aplicaţie. În această situaţie se realizează o informare a DJIP/DMBIP în termen de 10 zile.
(4) Pregătirea practică din cadrul filierelor vocaţionale din învăţământul pedagogic se realizează în baza unor acorduri cadru încheiate între unităţile de învăţământ pedagogic, unităţile de învăţământ de aplicaţie şi DJIP/DMBIP.
(5) Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (3) sau (4), după caz, pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a practicii pedagogice.
(6) Unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior care asigură formarea iniţială pot realiza independent parteneriate cu instituţii de stat/private sau cu organizaţii neguvernamentale care pot să desfăşoare activităţi de pregătire practică în consiliere, logopedie, activităţi extracurriculare şi alte servicii în domeniu.
(7) Pregătirea practică din cadrul programelor de formare iniţială pentru cariera didactică se organizează în unităţi de aplicaţie cu particularităţi diferite, inclusiv în unităţi de învăţământ cu un număr ridicat de antepreşcolari, preşcolari sau elevi în risc de excluziune şcolară. Repartizarea elevilor/studenţilor la unităţile de aplicaţie se face în acord cu specializarea acestora, pe baza unor criterii şi metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Formarea maiştrilor-instructori şi a antrenorilor se realizează prin unităţi de învăţământ terţiar nonuniversitar.
Art. 171
(1) Practica pedagogică, numită şi stagiatura didactică, este parte a masteratului didactic şi constă în desfăşurarea de activităţi didactice în unităţi de învăţământ de aplicaţie şi în alte categorii de instituţii şi organizaţii, sub îndrumarea unui profesor mentor, în colaborare cu tutorele de practică din instituţia de învăţământ superior.
(2) Practica pedagogică se organizează în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
Art. 172
(1) Pe toată durata practicii pedagogice se aplică sistemul de mentorat didactic, care asigură sprijinul şi îndrumarea în vederea facilitării procesului de dezvoltare profesională şi de integrare în unităţile de învăţământ.
(2) Se înfiinţează Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, format din personal didactic de predare având cel puţin gradul didactic II şi cu experienţă în activitatea didactică de cel puţin 5 ani. Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică funcţionează pe lângă CNFDCD.
(3) Procedura şi criteriile de selecţie a membrilor Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera didactică se stabilesc prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 173
Activităţile din cadrul practicii pedagogice sunt coordonate de instituţiile de învăţământ superior, în colaborare cu Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Licenţierea în cariera didactică
Art. 174
(1) Examenul naţional de licenţiere în cariera didactică constă în mod obligatoriu dintr-o etapă de evaluare a portofoliului personal şi o probă scrisă şi este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Promovarea examenului de licenţiere în cariera didactică este atestată printr-un certificat de licenţiere, eliberat în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (1).
(3) Persoana care nu a promovat examenul pentru licenţiere în cariera didactică se poate prezenta la o nouă sesiune.
(4) Persoana care nu promovează examenul de licenţiere în cariera didactică, în condiţiile prezentului articol, poate fi angajată în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de cadru didactic debutant suplinitor.
(5) Înscrierea la examenul de licenţiere este condiţionată de îndeplinirea condiţiilor minime de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice, prevăzute la art. 176.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), înscrierea la examenul de licenţiere a absolvenţilor de liceu pedagogic cu specializarea “Pedagogia învăţământului primar” este condiţionată de absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării “Pedagogia învăţământului primar”.
Art. 175
(1) Personalul didactic de predare care a susţinut definitivatul în sistemul de învăţământ preuniversitar până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează dreptul dobândit, care este echivalent, prin efectul legii, cu statutul de cadru didactic licenţiat în cariera didactică.
(2) Personalul didactic prevăzut la alin. (1) beneficiază de aceleaşi drepturi ca personalul didactic din sistemul de învăţământ preuniversitar licenţiat în cariera didactică după intrarea în vigoare a prezentei legi.
Condiţiile de ocupare a funcţiilor didactice în învăţământul preuniversitar
Art. 176
(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 165 trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime de studii:
a) pentru ocuparea funcţiei didactice de educator/educatoare: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea “Educaţie timpurie”;
b) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru educaţie timpurie: absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării “Educaţie timpurie”;
c) pentru ocuparea funcţiilor didactice de învăţător/învăţătoare cu statut de debutant suplinitor: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea “Pedagogia învăţământului primar”;
d) pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru învăţământ primar, cel puţin una dintre următoarele condiţii:
i)absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic cu specializările “Pedagogia învăţământului primar” şi absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării “Pedagogia învăţământului primar”;
(ii)absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării “Pedagogia învăţământului primar” şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata de un an;
e) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor în învăţământul gimnazial, liceal şi terţiar nonuniversitar, profesor de instruire practică, profesor documentarist, respectiv profesor corepetitor, cel puţin una din următoarele condiţii:
(i)absolvirea cu examen de licenţă în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(ii)absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă din domeniul Ştiinţe ale educaţiei şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(iii)absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă în profilul postului şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an şi jumătate;
f) pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor: absolvirea învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat, urmată de absolvirea cu examen a unei şcoli postliceale sau a unui colegiu din învăţământul terţiar nonuniversitar ori a unei şcoli de maiştri în domeniu, precum şi absolvirea cu certificat a unui program de formare psihopedagogică furnizat prin licee pedagogice/instituţii de învăţământ superior;
g) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor-psihopedagog, de profesor-logoped, de profesor de psihopedagogie specială, de profesor itinerant şi de sprijin în învăţământul special şi în C JRAE/C MBRAE, cel puţin una din următoarele condiţii:
(i)absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/domeniul Ştiinţe ale educaţiei şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea “Psihopedagogie specială”;
(ii)absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/domeniul psihologie, absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite EC TS şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea “Psihopedagogie specială”;
h) pentru ocuparea funcţiilor didactice de educatoare-educator, educator/educatoare, educatoare/educator de sprijin în învăţământul special: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea “Educaţie timpurie”, absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
i) pentru ocuparea funcţiilor didactice învăţător-educator, învăţător/învăţătoare, învăţător itinerant şi de sprijin în învăţământul special: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea “Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”, absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
j) pentru ocuparea funcţiei de profesor de educaţie timpurie în învăţământul special sunt necesare îndeplinirea condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. b) şi absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
k) pentru ocuparea funcţiei de profesor de învăţământ primar în învăţământul special sunt necesare îndeplinirea condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. d) şi absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
l) pentru ocuparea funcţiei de profesor şi profesor-educator în învăţământul special sunt necesare îndeplinirea condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. e), şi absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
m) pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile prevăzute la lit. f) şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
n) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor preparator nevăzător, profesor audiolog şcolar, profesor de instruire practică sau profesor kinetoterapeut: absolvirea studiilor în profilul postului, absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
o) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor-psiholog în învăţământul special şi în CJRAE/CMBRAE:
(i)absolvirea cu diplomă a ciclulul I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/domeniul psihologie şi absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS;
(ii)psiholog atestat profesional cu drept de liberă practică şi absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS;
p) pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile prevăzute la lit. a)-l), iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţie specială, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
q) pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor-consilier şcolar, cel puţin una din următoarele condiţii:
(i)absolvirea cu examen de licenţă în profilul/domeniul psihologie/sociologie/asistenţă socială, absolvirea modulului de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite EC TS şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea “Consiliere şcolară şi în carieră”;
(ii)absolvirea cu examen de licenţă în profilul/domeniul ştiinţele educaţiei/pedagogie/consiliere şcolară şi în carieră şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea “Consiliere şcolară şi în carieră”;
r) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor şi profesor-antrenor în palatele şi cluburile elevilor şi în cluburile sportive şcolare trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile prevăzute la lit. e);s) pentru ocuparea funcţiei didactice de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în cluburile copiilor: absolvirea învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat, urmată de absolvirea cu examen de diplomă a unei şcoli postliceale, cu specializarea în ramura de sport respectivă, precum şi absolvirea cu certificat a unui program de formare psihopedagogică furnizat prin liceele pedagogice/instituţiile de învăţământ superior;
ş) pentru ocuparea funcţiilor didactice în vederea realizării de activităţi extraşcolare trebuie îndeplinite următoare condiţii:
(i)pentru funcţia didactică de învăţător/învăţătoare trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. c);
(ii)pentru funcţia didactică de profesor pentru învăţământ primar trebuie îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la lit. d);
(iii)pentru funcţia didactică de maistru-instructor trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. f).
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. e), în cadrul colegiilor terţiare nonuniversitare, organizate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pot preda cadre didactice titulare şi asociate în instituţia de învăţământ superior, conform regulamentului privind organizarea colegiilor terţiare nonuniversitare adoptat de senatul instituţiei de învăţământ superior.
(3) Condiţiile de ocupare a funcţiilor didactice specifice: CCD, şcolilor din spital şi funcţia de profesor-mentor se stabilesc prin metodologie aprobată de ministrul educaţiei.
(4) Pentru ocuparea tuturor funcţiilor didactice de profesor din învăţământul vocaţional teologic este necesar avizul cultului recunoscut oficial de stat.
(5) Pentru absolvenţii programelor de studii universitare din cadrul învăţământului superior de scurtă sau lungă durată din perioada anterioară aplicării Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale programelor de formare psihopedagogică se consideră îndeplinite condiţiile minime de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice de predare din învăţământul preuniversitar.
(6) În situaţii justificate de lipsa de personal calificat la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, pot fi angajaţi cu statut de cadru didactic asociat, pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar, în regim de plata cu ora, şi absolvenţi ai învăţământului superior care nu au parcurs formarea iniţială conform prevederilor Legii învăţământului superior sau masteranzi ai programului de master didactic, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) În situaţii justificate de lipsa personalului titular la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, pot fi angajaţi cu statut de cadru didactic suplinitor debutant pe perioadă determinată, absolvenţi ai învăţământului superior de licenţă în domeniul postului şi ai programului de formare psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) În situaţii justificate de lipsa personalului calificat la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, pot fi angajaţi cu statut de cadru didactic suplinitor fără studii corespunzătoare postului, pe perioadă determinată, absolvenţi ai învăţământului superior de licenţă în alt domeniu decât cel corespunzător postului şi ai programului de formare
psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 177
(1) În învăţământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs naţional unic organizat de DJIP/DMBIP, conform metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, după consultarea partenerilor de dialog social, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(2) În învăţământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, judeţean ori interjudeţean, în baza reglementărilor proprii. Unităţile de învăţământ preuniversitar particular decid şi ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în condiţiile alin. (1).
(3) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate are caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 176.
(4) În învăţământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor se face de către DJIP/DMBIP.
(5) În învăţământul preuniversitar de stat, angajarea pe post/catedră a personalului didactic de predare se face de către directorul unităţii de învăţământ, în calitate de reprezentant legal al acesteia, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, prin încheierea contractului individual de muncă.
(6) În învăţământul preuniversitar particular, validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat în baza alin. (1), se realizează de către DJIP/DMBIP, şi angajarea pe post a personalului didactic de predare se realizează de către conducerea unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP. În situaţia concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform alin. (2), angajarea pe post a personalului didactic de predare se face prin decizia conducerii unităţii de învăţământ, care se comunică în scris DJIP/DMBIP.
(7) În vederea ocupării prin concurs naţional unic, catedra este constituită din cel puţin o jumătate de normă didactică de predare, potrivit dispoziţiilor art. 207 alin. (4), la nivelul uneia sau mai multor unităţi de învăţământ preuniversitar. Procedura de constituire a posturilor didactice la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Prin excepţie de la alin. (1), posturile didactice/catedrele vacante/rezervate din cadrul unităţilor de învăţământ aflate în structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior, pot fi ocupate cu personal didactic din instituţiile de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor art. 176, înainte de organizarea concursului naţional de ocupare a posturilor, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, după consultarea partenerilor de dialog social.
(9) Pentru posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate din unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, care şcolarizează exclusiv în învăţământ tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual, candidaturile vor fi însoţite de avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 178
(1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învăţământ de stat sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.
(2) Angajarea, prin încheierea contractului individual de muncă, a personalului didactic auxiliar şi administrativ în unităţile de învăţământ de stat cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie. În cazul unităţilor de învăţământ particular, angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar şi administrativ se face de către director, în baza hotărârii consiliului de administraţie.
(3) Înscrierea la concursul de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative de la alin. (1) se poate realiza şi în format online.
Art. 179
(1) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar şi instituţii din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, se realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic de predare şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Rezultatele evaluării stau la baza hotărârii consiliului de administraţie privind acordarea calificativului anual şi a gradaţiei de merit.
(3) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi a inspectorilor şcolari din cadrul DJIP/DMBIP se realizează de către DJIP/DMBIP, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar particular, activitatea managerială a directorilor este evaluată de către consiliul de administraţie.
(4) Evaluarea anuală a activităţii inspectorilor şcolari din birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ARACIIP se realizează de către directorul biroului teritorial, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de personalul de conducere al DJIP/DMBIP se realizează de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Evaluarea directorului biroului judeţean ARACIIP se realizează de ARACIIP, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Ministerul Educaţiei dezvoltă Programul naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică, respectiv profesorii cu rezultate excelente în practica didactică, profesorii care aplică practici inovative şi cei care lucrează cu elevi în risc educaţional şi care demonstrează progres în învăţarea acestora.
(8) Metodologia pentru implementarea Programului naţional de stimulare a excelenţei didactice se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 180
(1) Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ pot propune modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, pentru cadrele didactice care au promovat examenul de licenţiere în cariera didactică, au obţinut nota/media de ce puţin 7 la un concurs naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani şi dacă postul este vacant.
(2) Cadrele didactice care beneficiază de prevederile alin. (1) au dreptul să participe la etape ale mobilităţii de personal didactic, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Angajarea personalului didactic de predare
Art. 181
(1) În unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi în cele asociate în consorţiile şcolare/consorţiile de învăţământ dual poate fi angajat personal didactic de predare cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe durata de viabilitate a postului sau pentru o perioadă determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului sau în regim de plata cu ora, în condiţiile legii.
(2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unităţilor de învăţământ şi al consorţiilor şcolare/consorţiilor de învăţământ dual se face pe baza planurilor-cadru de învăţământ şi a normativelor privind formaţiunile de studiu în vigoare.
(3) Activităţile de laborator şi instruire practică din învăţământul liceal se pot desfăşura pe grupe, pe baza normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu.
(4) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată se organizează potrivit dispoziţiilor art. 177 alin. (1). Concursul constă în inspecţie specială la clasă/probă practică şi probă scrisă.
(5) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal încadrat în regim de plata cu ora, cu personal didactic de predare asociat sau pensionat se organizează la nivelul unităţilor de învăţământ, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(6) Încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/catedrelor, ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi didactice/catedre şi angajarea personalului didactic de predare se realizează conform metodologiei-cadru prevăzute la art. 177 alin. (1).
(7) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată ori pe perioada viabilităţii postului didactic/catedrei şi statutul acestora: vacante, rezervate şi le comunică DJIP/DMBIP.
(8) DJIP/DMBIP analizează şi actualizează, în colaborare cu unităţile de învăţământ, oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate în vederea avizării.
(9) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la DJIP/DMBIP şi la unităţile de învăţământ respective, precum şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecţie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre.
(10) Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră cu predare în altă limbă decât cea în care şi-a făcut studiile susţine, în faţa unei comisii de specialitate, o probă de competenţe lingvistice de specialitate pentru limba de predare.
(11) Subiectele pentru proba scrisă la concursul naţional organizat de DJIP/DMBIP se stabilesc de Ministerul Educaţiei, iar lucrările scrise se evaluează de comisii, pe specialităţi, în centre de evaluare stabilite de Ministerul Educaţiei. Subiectele pentru concursurile organizate de unităţile de învăţământ particulare se stabilesc de către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei.
(12) În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP. Încheierea contractului individual de muncă se face de directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP.
(13) Concursul naţional, prevăzut la alin. (11), va conţine o probă de evaluare a competenţelor digitale.
Art. 182
În învăţământul particular, validarea concursurilor se realizează de către conducerea unităţii de învăţământ particular şi se comunică, în scris, DJIP/DMBIP. Angajarea pe post se realizează de către conducerea unităţii de învăţământ particular, în baza deciziei de repartizare emise de către conducerea unităţii de învăţământ particular şi avizate de către directorul general al DJIP/DMBIP.
Art. 183
(1) Candidaţii care au promovat examenul de licenţiere în învăţământ, precum şi personalul didactic de predare cu drept de practică în învăţământul preuniversitar care au ocupat un post didactic/catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la art. 177 alin. (1), devin titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
(2) Absolvenţii de liceu pedagogic cu specializarea “Pedagogia învăţământul primar” care, în urma promovării concursului naţional, îndeplinesc condiţiile pentru a ocupa un post didactic pe perioadă nedeterminată pentru funcţia didactică de învăţător/învăţătoare prevăzută la art. 165 alin. (1) lit. b), încheie cu directorul unităţii de învăţământ un contract individual de muncă pe o perioadă determinată de 6 ani, o singură dată. În situaţia în care aceşti candidaţi finalizează cu diplomă un program de studii universitare de licenţă cu specializarea “Pedagogia învăţământului primar” şi promovează examenul prevăzut la art. 174 alin. (1), în termen de 6 ani de la ocuparea postului didactic, consiliul de administraţie hotărăşte modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, urmând să ocupe funcţia didactică de profesor pentru învăţământ primar.
(3) Pentru candidaţii care nu au obţinut licenţierea în învăţământ şi au ocupat un post didactic vacant, prin concurs naţional, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe o perioadă determinată de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează, în termen de 3 ani, de la ocuparea postului didactic/catedrei vacant(e) prin concurs naţional, examenul pentru licenţierea în învăţământ, consiliul de administraţie hotărăşte modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.
(4) Candidaţii care au ocupat prin concurs naţional, în condiţiile metodologiei, un post didactic/o catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră rezervat(ă), pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, încheie, cu directorul unităţii de învăţământ, contract individual de muncă pe o perioadă determinată, până la revenirea titularului pe post/catedră, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate hotărî prelungirea contractului individual de muncă şi pentru anul şcolar următor, în condiţiile prevăzute de metodologia-cadru prevăzută la art. 177 alin. (1).
(5) Cadrele didactice asociate şi pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă), indiferent de numărul de ore din care este constituită, prin concursul prevăzut la art. 181 alin. (5), încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unităţii de învăţământ.
(6) DJIP/DMBIP centralizează la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti posturile didactice şi orele rămase neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie, elaborată după consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate de DJIP/DMBIP sau de unităţile de învăţământ.
(8) Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului şcolar se ocupă pe perioadă determinată, prin detaşare, prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar. În situaţia în care posturile didactice nu pot fi astfel ocupate până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP organizează, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic de predare.
(9) În mod excepţional, până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP poate organiza testări prin interviu şi lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar a personalului fără studii corespunzătoare postului, cu respectarea prevederilor art. 170. La testare pot participa, în mod excepţional, şi persoane care au absolvit cel puţin liceul, cu diplomă de bacalaureat, în condiţiile metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic.
(10) Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului şcolar se ocupă la nivelul unităţii de învăţământ, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(11) Încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare din unităţile de învăţământ de stat cu personalitate juridică se dispune prin decizia directorului unităţii, în condiţiile legii, cu aprobarea consiliului de administraţie, iar, din unităţile de învăţământ preuniversitar particular, de către conducerea unităţii de învăţământ. Deciziile emise privind încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare, în situaţia în care contractul individual de muncă nu încetează de drept, se transmit către DJIP/DMBIP care, pentru personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ de stat, va emite decizia de constatare a încetării contractului individual de muncă.
Art. 184
(1) Preşedintele României, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului şi în Ministerul Educaţiei, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, care au calitatea de cadre didactice titulare, angajate cu contract pe perioadă nedeterminată, au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii, cu păstrarea tuturor drepturilor.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, care îndeplinesc funcţia de prefect sau subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi control în sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi sport, în funcţii de conducere, de îndrumare şi control în birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ale ARACIIP. De aceleaşi drepturi beneficiază şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate la CNFDCD şi în CCD, la comisiile şi agenţiile din subordinea Administraţiei Prezidenţiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educaţiei, după caz.
(3) Persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar au dreptul de rezervare a postului sau a catedrei, conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(4) Prevederile alin. (1) se aplică şi personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii ale UE ori în alte organisme sau instituţii de drept public internaţional, ca reprezentant al unei instituţii publice ori al statului român, pentru perioada respectivă, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt personal didactic de predare.
(5) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, beneficiază de rezervarea postului didactic sau a catedrei.
(6) Personalul didactic are dreptul la suspendarea activităţii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copiilor cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau reprezentanţii legali.
(7) De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată care îndeplineşte serviciul militar la declararea mobilizării totale sau parţiale, a stării de război, respectiv la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
(8) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, în condiţiile alin. (1)-(7), se consideră vechime în învăţământ.
(9) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an şcolar, o dată la 10 ani consecutivi, cu aprobarea unităţii de învăţământ, cu rezervarea postului pe perioada respectivă.
(10) Personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar care beneficiază de pensie de invaliditate, stabilită în condiţiile legislaţiei în vigoare, i se va rezerva catedra/postul didactic pe durata invalidităţii. Contractul individual de muncă este suspendat până la finalizarea procedurilor de autorităţile competente, pentru constatarea schimbării gradului de invaliditate sau redobândirea capacităţii de muncă. Rezervarea catedrei/postului didactic încetează de la data emiterii de către autorităţile competente a deciziei prin care se constată pierderea definitivă a capacităţii de muncă.
Formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar
Art. 185
(1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională prin programe şi activităţi de formare, precum şi etapele de evoluţie în carieră, după obţinerea dreptului de liberă practică pentru cariera didactică.
(2) Evoluţia în carieră se realizează prin obţinerea gradului didactic II, gradului didactic I şi a titlului de profesor emerit.
(3) Gradul didactic II şi gradul didactic I sunt titluri obţinute în urma unor examene care atestă dobândirea competenţelor la nivelul de complexitate aferent etapei de evoluţie în carieră, potrivit profilului cadrului didactic aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, specific nivelului de învăţământ.
(4) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea licenţierii în cariera didactică. Evaluarea pentru obţinerea gradului didactic II cuprinde următoarele etape:
a) observarea la clasă;
b) autoevaluarea;
c) analiza portofoliului profesional şi evaluările periodice;
d) interviul cu evaluatorul;
e) proba de evaluare a competenţelor pedagogice şi în didactica specialităţii.
(6) Etapele prevăzute la alin. (5) lit. a), c) şi d) sunt realizate de către DJIP/DMBIP şi de Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică. Proba de evaluare a competenţelor în didactica specialităţii va fi organizată de DJIP/DMBIP în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(7) Proba de evaluare prevăzută la alin. (5) lit. e) este elaborată pe baza unei tematici şi a unei bibliografii pentru fiecare specialitate în parte, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Gradul didactic I se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea gradului didactic II. Evaluarea pentru obţinerea gradului didactic I cuprinde următoarele etape:
a) analiza portofoliului profesional şi recomandarea Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera didactică privind profilul cadrului didactic;
b) o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim, realizate de DJIP/DMBIP şi Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică;
c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, care include resurse educaţionale elaborate de cadrul didactic, pe baza unor microcercetări aplicate la nivelul activităţii didactice sub îndrumarea unui conducător ştiinţific nominalizat de instituţia cu competenţe în domeniu, şi susţinerea acesteia în faţa unei comisii din care face parte şi un reprezentant al Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II, respectiv I pot fi repetate la un interval de cel puţin 2 ani şcolari.
(10) Personalul didactic de predare care a obţinut media 10 la licenţierea în învăţământ sau la gradul didactic II se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme faţă de perioada prevăzută de prezenta lege.
(11) În cazul în care cadrele didactice au dobândit două sau mai multe specializări, licenţierea în învăţământ şi gradele didactice II şi I obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specializările dobândite prin studii.
(12) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 186
(1) Personalul didactic de predare care a obţinut gradul didactic I şi are performanţe deosebite în activitatea didactică poate dobândi, prin ordin al ministrului educaţiei, titlul de profesor emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar.
(2) Criteriile de obţinere a titlului de profesor emerit se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Persoana care obţine titlul de profesor emerit dobândeşte calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice, precum şi recunoaşterea unei expertize de către autorităţile şi instituţiile de la nivel naţional şi judeţean. Ministerul Educaţiei poate solicita persoanei care deţine titlul de profesor emerit sprijin în activităţi desfăşurate în teritoriu.
(4) Profesorul emerit are prioritate la ocuparea unui post prin transfer/pretransfer şi prioritate la ocuparea posturilor didactice, în condiţii de medii egale.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), calitatea de mentor poate fi acordată şi personalului didactic de predare care a obţinut gradul didactic I şi care nu are titlul de profesor emerit, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 187
(1) Ministerul Educaţiei stabileşte strategia de formare în cariera didactică şi coordonează implementarea‚ monitorizarea şi evaluarea acesteia la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar‚ în conformitate cu politicile educaţionale naţionale, prin CNFDCD.
(2) C NFDC D este instituţie publică de interes naţional, care realizează cartografierea periodică a nevoilor de formare, stabileşte priorităţile periodice de formare continuă în relaţie cu politicile şi strategiile educaţionale naţionale şi gestionează programe de formare continuă a personalului didactic, care pot fi derulate în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(3) C NFDC D şi CCD sunt centre de resurse, asistenţă şi sprijin pentru dezvoltarea profesională şi managerială a personalului didactic şi sunt furnizori de formare continuă.
(4) CCD-urile sunt autorizate/acreditate şi evaluate periodic de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, denumită în continuare ANC, în calitate de furnizori de formare continuă. Evaluările se realizează în baza metodologiei privind autorizarea/acreditarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ANC, prevăzută la art. 196 alin. (3) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
(5) Gestionarea de către C NFDC D a programelor de formare la nivel naţional se realizează prin structurile sale teritoriale, CCD şi în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(6) C NFDC D în baza acreditării ANC poate autoriza/acredita centre de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală care furnizează doar programe de formare dedicate exclusiv cadrelor didactice.
(7) C NFDC D desfăşoară procesele de autorizare/acreditare în baza unei proceduri distincte, simplificată şi adecvată la context, prevăzută într-o secţiune distinctă în metodologia privind acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale, prevăzută la alin. (4).
(8) C NFDC D are obligaţia de a informa constant ANC cu privire la procesul de autorizare/acreditare desfăşurat, în vederea actualizării Registrului naţional al centrelor de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală.
(9) În cazul în care ANC constată, în baza raportărilor periodice, că C NFDC D a încălcat prevederile legale privind acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale, acesta va fi supus unei evaluări în vederea menţinerii sau nu a acreditării.
(10) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi recalificarea profesională se bazează pe profilul profesional al cadrului didactic şi pe standardele profesionale pentru funcţiile didactice şi are următoarele scopuri:
a) dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice ocupate, precum şi în domeniul psihopedagogic;
b) dezvoltarea competenţelor corespunzătoare etapelor de evoluţie în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor didactice;
c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi control;
d) dobândirea de noi competenţe, inclusiv prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;
e) dobândirea şi dezvoltarea de competenţe digitale de predare-învăţare-evaluare;
f) dobândirea şi dezvoltarea de competenţe pentru consiliere educaţională şi orientarea în carieră, pentru educaţia adulţilor, competenţe sociale şi alte domenii tematice prioritare la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar;
g) dobândirea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare în limbi de circulaţie internaţională;
h) dezvoltarea altor competenţe transversale necesare pentru activitatea didactică, în acord cu standardele profesionale pentru funcţiile didactice;
i) dobândirea şi dezvoltarea de competenţe în aria combaterii segregării şcolare, promovării strategiilor de adaptare curriculară şi lucrului cu copii în situaţii de risc, precum şi în aria prevenirii şi combaterii violenţei psihologice-bullying.
(11) Descrierea competenţelor prevăzute la alin. (10) se realizează prin metodologia privind rezultatele învăţării în domeniul formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(12) Modalităţile de evaluare şi certificare a acestora se realizează prin intermediul Sistemului european de credite transferabile (EC TS), în baza metodologiei de acordare a EC TS în învăţarea pe tot parcursul vieţii, ce se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(13) CCD-urile şi centrele de evaluare şi certificare prevăzute la alin. (5) eliberează certificate de competenţe profesionale, însoţite de o anexă a certificatului, denumită Supliment descriptiv al certificatului, în care se precizează rezultatele învăţării.
(14) Portofoliul profesional al cadrului didactic reprezintă totalitatea documentelor referitoare la activitatea profesională, didactică şi de învăţare pe tot parcursul vieţii a acestuia.
(15) Portofoliul profesional al cadrului didactic este utilizat în următoarele situaţii:
a) în realizarea evaluării activităţii personalului didactic de predare, prevăzut la art. 179 alin. (1);
b) în procesul de evaluare privind restrângerea de activitate, prevăzut la art. 190 alin. (1);
c) în analiza dosarelor cadrelor didactice care urmăresc obţinerea gradului didactic II sau I, după caz.
(16) Portofoliul profesional al cadrului didactic cuprinde în mod obligatoriu:
a) toate formele de certificare a participării la programele de formare continuă, prevăzute la art. 188 alin. (2);
b) documente relevante privind activitatea didactică desfăşurată în cadrul unităţii de învăţământ, precum şi activităţile specifice de management şi leadership în comisiile sau structurile de conducere ale unităţii de învăţământ preuniversitar, precum şi în alte structuri cu atribuţii în domeniul educaţiei, prevăzute de prezenta lege.
(17) Programele de formare continuă în învăţământul tehnologic se realizează numai împreună cu mediul de afaceri.
Art. 188
(1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept şi o obligaţie.
(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calităţii programelor şi sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(3) Distribuţia numărului de credite ECTS obţinut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite EC TS vor respecta competenţele prioritare prevăzute în planul naţional de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanţate prin programe naţionale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea specială a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli privind perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic şi didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei;
b) minimum 5 credite EC TS vor respecta priorităţile la nivel şcolar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul judeţului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcţie de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul C FDC D. Acestea sunt finanţate din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) maximum 5 credite EC TS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanţate din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4) Evaluarea rezultatelor învăţării programelor de formare continuă şi procedura-cadru de finanţare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(5) Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe didactice, pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenţei, prin programe de formare a adulţilor.
(7) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar este obligat să participe cel puţin o dată la 2 ani la cel puţin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unităţii de învăţământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituţiile de învăţământ superior. Acestea se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învăţământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanţare, conform legii, cel puţin pentru obţinerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).
(10) Unităţile de învăţământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administraţie, pot susţine stagii de dezvoltare profesională pentru obţinerea gradelor didactice II şi I de către personalul didactic de predare din învăţământul preuniversitar.
(11) Pentru personalul din învăţământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu şi periodic, un curs de prim ajutor.
Art. 189
Responsabilităţile asumate în plan didactic şi extradidactic sunt definite în corelaţie cu competenţele dobândite în fiecare etapă de carieră didactică parcursă.
Mobilitatea personalului didactic de predare
Art. 190
(1) Prin restrângere de activitate se înţelege:
a) situaţia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de antepreşcolari/preşcolari şi elevi prevăzute de lege şi/sau competenţele dobândite în etapele de evoluţie în carieră sunt insuficiente pentru constituirea normei didactice;
b) situaţia în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăţi de normă.
(2) În condiţiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, prin:
a) transferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, pe aceeaşi specialitate pentru care s-a dat concurs naţional, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar;
b) transfer pentru soluţionarea restrângerii de activitate, prin repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de DJIP/DMBIP.
(3) Cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de învăţământ cu personalitate juridică/unitate de educaţie extraşcolară la o altă unitate de învăţământ cu personalitate juridică/unitate de educaţie extraşcolară ori dintr-o specializare în alta în aceeaşi unitate sau la o altă unitate de învăţământ, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar.
(4) Pretransferul se realizează la nivelul unităţii de învăţământ, la nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ dual, în aceeaşi unitate administrativ-teritorială, în unitatea administrativ-teritorială în care îşi are domiciliul cadrul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar sau pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluţionarea restrângerii de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, poate participa personalul didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar particular, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particulare acreditate/autorizate, în baza concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de stat;
b) au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/autorizate, transferate/pretransferate din învăţământul preuniversitar de stat;
c) au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/autorizate şi au obţinut cel puţin nota/media 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat în ultimii 6 ani.
(6) Personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educaţiei, beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe ţară cu obligaţia ca, pentru o perioadă de 5 ani şcolari, să rămână titular în unitatea de învăţământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi se acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/transferuri/pretransferuri.
(7) Personalul didactic titular care a dobândit titlul de profesor emerit are prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin transfer, prin repartizare, respectiv prin transfer/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ.
(8) La nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ dual, are prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin transfer/pretransfer, în unităţile membre ale consorţiului, personalul didactic titular al unităţilor care fac parte din consorţiu.
Art. 191
(1) Personalul didactic de predare titular în învăţământul preuniversitar poate fi detaşat în interesul învăţământului, cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din unităţi de învăţământ, unităţi de educaţie extraşcolară, CCD-uri, la solicitarea acestora.
(2) Personalul didactic de predare titular în învăţământul preuniversitar, care se distinge prin calităţi profesionale, manageriale şi morale, poate fi detaşat în interesul învăţământului, cu acordul său, pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar a conducerii unităţilor de învăţământ, unităţilor de educaţie extraşcolară, DJIP/DMBIP, birourilor judeţene ale ARACIIP/biroului Municipiului Bucureşti ARACIIP şi a funcţiilor de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP şi din birourile judeţene ale ARACIIP/biroului Municipiului Bucureşti ARACIIP.
(3) În cazul în care nu se poate asigura numirea prin detaşare în interesul învăţământului, conducerea interimară va fi asigurată de un cadru didactic membru al consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ, cu acordul acestuia, căruia i se deleagă atribuţiile specifice funcţiei de conducere, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de 60 de zile calendaristice şi fără a depăşi sfârşitul anului şcolar. În această ultimă situaţie, în baza avizului consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizie de delegare a atribuţiilor specifice funcţiei.
(4) Detaşarea în interesul învăţământului a personalului didactic titular, pe posturi didactice/catedre, se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar. Detaşarea în interesul învăţământului se realizează conform metodologiei elaborate după consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar se realizează prin concurs sau concurs specific, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Detaşarea la cerere a personalului didactic titular se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar.
(6) Asigurarea conducerii unei unităţi de învăţământ preuniversitar particular, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar, se poate realiza de personalul didactic de predare care se distinge prin calităţi profesionale, manageriale şi morale, după cum urmează:
a) prin numirea în funcţia de conducere de către persoana juridică finanţatoare, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ particular, a unui cadru didactic din cadrul respectivei unităţi de învăţământ sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la cunoştinţa DJIP/DMBIP pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea şcolară;
b) prin detaşarea în interesul învăţământului a cadrelor didactice titulare în învăţământul preuniversitar de stat sau a cadrelor didactice titulare în alte unităţi de învăţământ particular, la propunerea conducerii persoanei juridice finanţatoare şi cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a DJIP/DMBIP.
(7) La nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ dual, prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin detaşare între unităţile membre ale consorţiului au cadrele didactice titulare în unităţile de învăţământ care fac parte din consorţiu.
(8) Pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina “Religie” sunt necesare avizele eliberate de cultele recunoscute oficial de stat, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate.
Personalul didactic auxiliar
Art. 192
(1) Personalul didactic auxiliar este format din:
a) bibliotecar, documentarist, redactor;
b) informatician, analist programator;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog şcolar;
f) instructor de educaţie extraşcolară;
g) asistent social;
h) corepetitor;
i) mediator şcolar;
j) secretar;
k) administrator financiar (contabil);
l) instructor-animator;
m) administrator de patrimoniu;
n) referent debutant, referent, referent de specialitate debutant, referent de specialitate, numai pentru unităţi de învăţământ şi de formare profesională nonuniversitară din Ministerul Apărării Naţionale;
o) auditor, consilier juridic, consilier, expert, referent din DJIP/DMBIP;
p) infirmiere în educaţia timpurie, îngrijitoare în educaţie timpurie;
q) supraveghetor de noapte.
(2) Personalul de sprijin în vederea sprijinirii procesului educaţional printr-o abordare integrată a nevoilor antepreşcolarului/preşcolarului/elevului, profesionişti din alte domenii fundamentale ale dezvoltării copilului şi adolescentului: sănătate, consiliere/evaluare/terapie psihologică şi asistenţă socială, este încadrat în sistemul de învăţământ preuniversitar cu statut de personal didactic auxiliar.
(3) Procedura şi criteriile de selecţie a profesioniştilor menţionaţi la alin. (2) se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 193
(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiţii de studii:
a) pentru funcţia de bibliotecar, de documentarist şi de redactor – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ superior, ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei, absolvenţi ai învăţământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituţii de învăţământ preuniversitar, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ preuniversitar ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. Pot ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor şi alţi absolvenţi ai învăţământului superior, postliceal sau liceal cu diplomă, pe perioadă determinată, dacă au urmat un curs de iniţiere în domeniu;
b) pentru funcţia de informatician – absolvirea, cu diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior sau a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de profil;
c) pentru funcţia de laborant – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior, a unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu;
d) pentru funcţia de tehnician – absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă, în profilul postului, a unei şcoli postliceale sau a liceului, urmată de un curs de iniţiere în domeniu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
e) pentru funcţia de pedagog şcolar – absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f) pentru funcţia de instructor de educaţie extraşcolară – absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior, a unei şcoli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu;
g) pentru funcţia de asistent social – absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu specializare în domeniul de asistenţă socială, acreditată conform legii;
h) pentru funcţia de corepetitor – absolvirea unui liceu de specialitate;
i) pentru funcţia de mediator şcolar – absolvirea studiilor universitare cu diplomă de licenţă a oricărei specializări, absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar, sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei;
j) pentru funcţia de secretar – absolvirea unui liceu, cu diplomă de bacalaureat, sau absolvirea învăţământului postliceal cu specialitatea tehnician în activităţi de secretariat sau a unei instituţii de învăţământ superior;
k) pentru funcţia de administrator financiar – îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru funcţia de contabil, contabil-şef;
l) pentru funcţia de administrator de patrimoniu – îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru funcţia de inginer/subinginer, economist;
m) pentru funcţia de supraveghetor de noapte – absolvirea liceului cu examen de bacalaureat.
(2) Pentru funcţiile didactice auxiliare prevăzute la art. 192 alin. (1) lit. o) şi p), condiţiile de studii sunt stabilite prin legislaţia care le reglementează activitatea.
(3) Pentru funcţia didactică auxiliară de informatician sau analist programator, condiţiile de studii, vechime şi competenţe sunt stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. i), pentru funcţia de mediator şcolar, în comunităţile cu populaţie semnificativă de etnie romă, unde nu există mediator şcolar care să îndeplinească condiţiile de studii prevăzute de lege – absolvirea, cel puţin, a clasei a XII-a/XIII-a, fără diplomă de bacalaureat, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei.
(5) Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, este autorizat ca, în funcţie de dinamica învăţământului, să propună stabilirea şi reglementarea de noi funcţii didactice auxiliare prin hotărâre a Guvernului.
Personalul de conducere, de îndrumare şi control
Art. 194
(1) Recrutarea, încadrarea, formarea şi evaluarea persoanelor care realizează managementul unităţilor de învăţământ preuniversitar se realizează în baza standardelor profesionale care formează profilul profesional al managerului şcolar, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Funcţiile didactice de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt:
a) funcţiile de conducere de la nivelul DJIP/DMBIP: director general, director general adjunct;
b) funcţiile de conducere de la nivelul birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP şi CCD: directori al biroului judeţean ARACIIP şi director al CCD;
c) funcţiile de îndrumare şi control de la nivelul DJIP/DMBIP şi al birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP: inspector şcolar;
d) funcţiile de conducere de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar/unităţii de educaţie extraşcolară: director şi director adjunct.
(3) Alte funcţii didactice de îndrumare şi control şi alte funcţii specifice se stabilesc prin actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor ce se înfiinţează în baza şi în aplicarea prezentei legi.
(4) Directorul şi directorul adjunct din învăţământul preuniversitar au obligaţia să urmeze un program de formare profesională, în primul an al fiecărui mandat de management. Programul de formare profesională trebuie să fie în domeniul managementului şcolar şi reprezintă criteriu de evaluare a activităţii manageriale a acestuia.
(5) Programul de formare profesională menţionat la alin. (4) este furnizat de C NFDC D, inclusiv prin intermediul CCD sau furnizori acreditaţi potrivit dispoziţiilor art. 187 alin. (6).
(6) Directorul şi directorul adjunct din învăţământul preuniversitar care exercită primul mandat de management educaţional este consiliat în activitate de un mentor pentru management educaţional.
(7) Se înfiinţează Corpul Managerilor Educaţionali, format din mentorii pentru management educaţional, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei, care are drept scop dezvoltarea politicilor publice din educaţie şi derularea activităţii de mentorat pentru directorii aflaţi la început de carieră şi asigură monitorizarea, evaluarea şi respectarea principiilor etice şi a conduitei deontologice în managementul şcolar. Metodologia privind constituirea, organizarea concursului de selecţie şi funcţionarea Corpului Managerilor Educaţionali se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Corpul Managerilor Educaţionali colaborează, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei, cu C NFDC D în vederea desfăşurării activităţilor de organizare şi furnizare de formare continuă pentru personalul didactic de conducere, îndrumare şi control, precum şi pentru identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării nonformale şi informale pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar.
(9) Funcţiile de conducere, îndrumare şi control şi funcţiile de la nivelul DJIP/DMBIP, C NFDC D, CCD, ARACIIP şi al birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al acesteia şi al C JRAE/C MBRAE nu sunt funcţii publice prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 195
(1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În cazul unităţilor de învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În cazul unităţilor de învăţământ cu secţii de predare în limbile minorităţilor naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, unul dintre directori are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaţiei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(2) Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuţii:
a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ;
c) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ pe care o conduce;
d) propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
e) propune spre aprobare consiliului de administraţie proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
f) răspunde, după caz, de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;
g) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie, conform legii;
h) prezintă anual un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ sau în instituţia pe care o conduce. Raportul este prezentat în faţa consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinţilor şi a conducerii asociaţiei de părinţi, acolo unde există. Raportul este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a DJIP/DMBIP şi postat pe site-ul unităţii de învăţământ;
i) coordonează colectarea şi transmite DJIP/DMBIP datele statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia;
j) propune spre aprobare consiliului de administraţie obiectivele unităţii de învăţământ preuniversitar privind asigurarea calităţii educaţiei, prin raportare la cadrul general privind politicile educaţionale, scopurile, obiectivele şi standardele stabilite de Ministerul Educaţiei. Îndeplinirea obiectivelor unităţii de învăţământ privind asigurarea calităţii educaţiei reprezintă criteriu în evaluarea managerială realizată de directorul general al DJIP/DMBIP şi este verificată periodic de ARACIIP;
k) colaborează cu consiliul şcolar al elevilor, structurile asociative ale părinţilor şi federaţiile sindicale, pentru identificarea celor mai bune metode privind dezvoltarea sistemului educaţional;
l) îndeplineşte alte atribuţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi confesional, atribuţiile, modul de constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, în concordanţă cu prevederile legale.
(4) Atribuţiile directorului unităţii de învăţământ particular sunt stabilite de consiliul de administraţie în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia.
(5) În îndeplinirea atribuţiilor, directorul emite decizii şi note de serviciu.
(6) În unităţile de învăţământ liceal militar, atribuţiile prevăzute la alin. (2) sunt exercitate de către comandant.
Art. 196
(1) Procedura de recrutare şi selecţie a directorilor şi directorilor adjuncţi din unităţile de învăţământ de stat se bazează pe un proces care cuprinde următoarele etape:
a) evaluare de competenţe în cadrul căreia se testează capacităţile şi aptitudinile personale ale candidatului. Evaluarea se realizează de comisia de concurs împreună cu specialişti în psihometrie;
b) probă scrisă;
c) interviu, în care se evaluează capacităţile şi aptitudinile personale ale candidatului, precum şi calitatea planului managerial şi planului de acţiune.
(2) Recrutarea pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct din unităţile de învăţământ se realizează prin concurs naţional, organizat prin DJIP/DMBIP, sub coordonarea Ministerului Educaţiei, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Poate participa la concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct personalul didactic de predare titular în învăţământul preuniversitar care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are diplomă de licenţă sau atestat de echivalare;
b) are o vechime în învăţământ de cel puţin 5 ani;
c) nu a fost condamnat, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin. (7);
d) a obţinut avizul cultului, în cazul învăţământului vocaţional teologic.
(4) Persoanele care au câştigat concursul sunt numite în funcţiile de director şi de director adjunct pentru o perioadă de 4 ani, prin decizie a directorului general al DJIP/DMBIP. De la data numirii, în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice funcţiei, directorul şi directorul adjunct încheie cu directorul general al DJIP/DMBIP un contract de management educaţional.
(5) În urma selectării prin concurs, directorul supune avizării consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi, ulterior, primarului, în vederea aprobării, planul de management administrativ-financiar pentru perioada mandatului de 4 ani şi încheie cu primarul un contract de management administrativ-financiar.
(6) Conţinutul contractului de management educaţional şi al contractului de management administrativ-financiar este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi conţine indicatori de performanţă care iau în calcul specificul unităţii de învăţământ, obiectivele naţionale şi locale în zona educaţiei.
(7) Anual, autoritatea publică locală efectuează evaluarea respectării planului de management administrativ-financiar şi poate propune consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar. Hotărârea finală aparţine DJIP/DMBIP.
Art. 197
Contractul de management educaţional poate fi încheiat numai după prezentarea unei evaluări medicale care atestă faptul că persoana este aptă pentru funcţia vizată.
Art. 198
(1) DJIP/DMBIP numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar sau al unităţii de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Comisia de concurs pentru funcţiile de conducere din Palatul Naţional al Copiilor este constituită la nivelul Ministerului Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar se stabileşte conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Din comisia de concurs fac parte şi reprezentanţi ai mediului economic şi de afaceri. La organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar participă cu statut de observator reprezentanţi ai federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, un reprezentant al elevilor, desemnat de Consiliul Naţional al Elevilor, şi un reprezentant desemnat de federaţiile reprezentative ale asociaţiilor de părinţi cu activitate relevantă la nivel naţional.
(3) Consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director şi director adjunct. Directorul general al DJIP/DMBIP emite decizia de numire în funcţia de director şi de director adjunct
(4) Directorul, respectiv directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat, numiţi în urma concursului naţional, pot fi eliberaţi din funcţie:
a) la propunerea motivată a directorului general al DJIP/DMBIP, cu avizul consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP;
b) la propunerea motivată a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ;
c) la propunerea consiliului profesoral, cu votul secret a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea unui audit de către DJIP/DMBIP. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP.
În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP, directorul general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului, respectiv directorului adjunct al unităţii de învăţământ;
d) pentru încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor stabilite prin contractul de management, cu respectarea procedurii de cercetare disciplinară prevăzută de prezenta lege.
(5) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(6) În cazul vacantării funcţiei de director sau de director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia directorului general, cu avizul consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP şi cu acordul scris al persoanei solicitate.
Art. 199
(1) Ocuparea funcţiei de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se realizează prin concurs, organizat de Ministerul Educaţiei, care cuprinde următoarele etape:
a) probă scrisă;
b) evaluarea proiectului managerial depus de candidat;
c) un interviu susţinut în faţa comisiei de concurs.
(2) Se poate înscrie la concursul pentru ocuparea funcţiei de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP personalul didactic de predare titular în învăţământ, care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are diplomă de licenţă;
b) deţine gradul didactic I;
c) are o vechime în învăţământ de cel puţin 10 ani;
d) nu a fost condamnat, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin.(7).
(3) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Persoanele care au câştigat concursul sunt numite în funcţia de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP pentru o perioadă de 4 ani, prin ordin al ministrului educaţiei. De la data numirii, în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice funcţiei, încheie cu ministrul educaţiei contractul de management.
(5) Directorii generali/Directorii generali adjuncţi sunt evaluaţi anual, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, prin raportare la clauzele prevăzute în contractul de management încheiat cu ministrul educaţiei.
(6) Conţinutul contractului de management este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Numirea în funcţie a personalului didactic care a promovat concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul Ministerului Educaţiei, pentru o perioadă de 4 ani.
(8) Personalul de îndrumare şi control numit prin concurs încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP, ca formă specifică de contract individual de muncă.
Art. 200
Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de către directorul general al DJIP/DMBIP sau de către ministrul educaţiei, conform subordonării acestora, în urma concursului public, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Directorul încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP sau cu ministrul educaţiei, conform subordonării acestora, pe o perioadă de 4 ani.
Art. 201
(1) Funcţiile de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP se ocupă prin concurs de către cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au diplomă de licenţă;
b) au cel puţin gradul didactic II;
c) nu au fost condamnate, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin.(7).
(2) Concursul constă într-o probă scrisă şi un interviu, organizat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP este formată din: directorul general – în calitate de preşedinte şi doi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, din care unul poate fi un profesor sau un conferenţiar universitar din profilul postului pentru care candidează. La organizarea şi desfăşurarea concursului participă de drept, cu statut de observatori, reprezentanţi ai federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, un reprezentant al elevilor, desemnat de Consiliul Naţional al Elevilor, şi un reprezentant desemnat de federaţiile reprezentative ale asociaţiilor de părinţi cu activitate relevantă la nivel naţional.
(4) Numirea în funcţie a personalului didactic care a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul Ministerului Educaţiei, pentru o perioadă de 4 ani.
(5) Personalul de îndrumare şi control numit prin concurs încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP.
Art. 202
(1) Funcţia de conducere de director al unui birou judeţean al ARACIIP, respectiv funcţiile de conducere de director din cadrul CCD se ocupă prin concurs naţional organizat de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Pot ocupa funcţia de director al unui birou teritorial cadrele didactice care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au diplomă de licenţă;
b) au cel puţin gradul didactic I;
c) au o vechime de cel puţin 10 ani în învăţământ;
d) nu au fost condamnate, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin.(7).
(3) Concursul constă în evaluarea portofoliului managerial întocmit de candidat, probă scrisă şi susţinerea unei probe de interviu în faţa unei comisii de concurs‚ organizat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) La organizarea şi desfăşurarea concursului participă de drept, cu statut de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.
Art. 203
Candidaţii înscrişi la concursurile pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar, respectiv în unităţile pentru activităţi extraşcolare, precum şi pentru ocuparea funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din DJIP/DMBIP, CCD şi birourile judeţene/biroul municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la proba scrisă, respectiv la proba de evaluare a proiectului managerial, după caz, pentru a promova la proba de interviu. Punctajul obţinut la proba de interviu trebuie să fie minimum 7 (şapte).
Personalul din cadrul unităţilor de învăţământ militar
Art. 204
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale coordonează şi controlează unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, împreună cu Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP.
Art. 205
Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se constituie din personalul didactic prevăzut în statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi din corpul instructorilor militari, de ordine şi securitate publică.
Art. 206
(1) Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică şi securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcţionar public cu statut special.
(2) Funcţiile didactice specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică şi securitate naţională din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt următoarele:
a) pentru Ministerul Apărării Naţionale: instructor, instructor principal şi instructor superior;
b) pentru Ministerul Afacerilor Interne: instructor militar/instructor de poliţie, instructor militar principal/instructor de poliţie principal, instructor militar specialist/instructor de poliţie specialist;
c) pentru Ministerul Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor: ofiţer profesor.
(3) Funcţiile didactice prevăzute la alin. (2) lit. a) se prevăd în statele de organizare ale unităţilor de învăţământ preuniversitar militar cu grade militare, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) cu grade profesionale de poliţie/poliţie penitenciară sau grade militare, după caz, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(4) Funcţiile vacante de instructori militari, de apărare, ordine publică şi securitate naţională din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se ocupă prin modalităţile prevăzute de legislaţia specifică aplicabilă Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.
(5) Procedura de ocupare a funcţiilor specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică şi securitate naţională se stabileşte prin ordin al ministrului de resort.
(6) Condiţiile generale de selecţie pentru ocuparea funcţiilor din corpul instructorilor militari, de ordine şi securitate publică din unităţile de învăţământ preuniversitar din Ministerul Apărării Naţionale şi din Ministerul Afacerilor Interne sunt următoarele:
a) pentru funcţiile de instructor prevăzute a fi ocupate de ofiţeri/ofiţeri de poliţie, candidaţii trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă/inginer ai unei instituţii de învăţământ superior militar sau ai unei instituţii civile autorizate/acreditate, în domeniul corespunzător disciplinei/ariei curriculare pentru care este prevăzută funcţia scoasă la concurs, şi ai programelor de formare psihopedagogică sau ai masterului didactic, să aibă o vechime de cel puţin 3 ani de activitate ca ofiţeri/ofiţeri de poliţie şi să fie apreciaţi/evaluaţi în ultimii 3 ani cu cel puţin calificativul “Foarte bun”/”Foarte bine”;
b) pentru funcţiile de instructor, prevăzute a fi ocupate de maiştri militari sau subofiţeri/agenţi de poliţie, candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai unor programe de studii postliceale din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională acreditate, cu certificate de absolvire, în domeniul corespunzător disciplinei/ariei curriculare pentru care este prevăzută funcţia scoasă la concurs, să aibă o vechime de cel puţin 3 ani de activitate ca maistru militar/subofiţer/agent de poliţie şi să fie apreciaţi/evaluaţi în ultimii 3 ani cu cel puţin calificativul “Foarte bun”/”Foarte bine”.
(7) Pentru funcţiile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute la alin. (6) lit. a), absolvirea programelor de formare psihopedagogică sau a masterului didactic se realizează în maximum 3 ani de la numirea în funcţie.
(8) La concursul/examenul de ocupare a funcţiilor de instructor militar, instructor de poliţie, respectiv de instructor militar principal/instructor de poliţie principal, în specialităţile informatică, limbi străine şi educaţie fizică şi sport, din unităţile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, pot participa, prin excepţie de la prevederile alin. (6) lit. a), şi candidaţi care au obţinut gradul didactic II în specialitatea funcţiei pentru care se organizează concursul.
(9) Condiţiile generale de selecţie a candidaţilor pentru ocuparea funcţiilor de ofiţer profesor din unităţile de învăţământ preuniversitar ale Ministerului Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor:
a) să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă/echivalentă ai studiilor universitare de licenţă, în domenii corespunzătoare modulului/ariei curriculare/disciplinei pentru care este prevăzută funcţia didactică;
b) să aibă o vechime de cel puţin 2 ani de activitate în funcţii de poliţist de penitenciare şi să fi obţinut calificativul cel puţin “foarte bun” la ultimele 2 aprecieri/evaluări anuale de serviciu, pentru încadrarea din sursă internă, sau cel puţin 2 ani vechime în specialitatea postului pentru încadrarea din sursă externă.
(10) Personalul care ocupă funcţii de ofiţer profesor în unităţile de învăţământ preuniversitar ale Ministerului Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia să absolve modulul psihopedagogic ori programele de formare psihopedagogică de nivel I sau II sau masterul didactic în termen de 3 ani de la numirea în funcţie, sub sancţiunea aplicării prevederilor statutare specifice.
(11) Pentru ocuparea funcţiilor prevăzute la alin. (2) sunt incidente şi condiţiile generale şi criteriile specifice stabilite potrivit legislaţiei aplicabile fiecărei categorii de personal.
(12) În unităţile de învăţământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică şi securitate naţională pot funcţiona instructori militari asociaţi, pentru categoriile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), în condiţiile stabilite prin ordine şi instrucţiuni proprii.
Norma didactică
Art. 207
(1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:
a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ, de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi de învăţare remedială;
b) activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică, activităţi de dezvoltare a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii, în acord cu nevoile elevilor;
c) activităţi de educaţie, mentorat şi alte activităţi complementare procesului de învăţământ;
d) activităţi de management al clasei;
e) activităţi specifice elaborării, implementării şi evaluării proiectelor educaţionale;
f) activităţi de sprijin pentru persoanele care ocupă funcţia didactică de profesor itinerant şi sprijin în cadrul CJRAE/CMBRAE.
(2) Suplimentar faţă de activităţile prevăzute la alin. (1), după obţinerea gradului didactic I, personalul didactic de predare poate avea activităţi extradidactice şi activităţi pentru crearea şi funcţionarea cluburilor, cercurilor ŞTIAM, care încurajează cercetarea/inovarea. Suplimentar, după obţinerea titlului de profesor emerit, personalul didactic de predare poate desfăşura activităţi de stimulare a excelenţei didactice, de diseminare şi schimb de bune practici pedagogice cu alte cadre didactice de la nivelul sistemului de învăţământ, precum şi activităţi de formare a mentorilor. Aceste activităţi sunt remunerate în regim de plată cu ora. Condiţiile de participare a cadrelor didactice la organizarea şi funcţionarea cluburilor şi cercurilor ŞTIAM se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2), care corespund profilului profesional, specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa postului. Aceasta se aprobă în consiliul de administraţie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă.
(4) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă, în care pot fi incluse şi activităţi de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi cele de învăţare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:
a) un post de educator sau de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator sau de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educaţia timpurie;
b) un post de educator/educatoare ori de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator/educatoare ori de profesor pentru învăţământul preşcolar pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educaţia timpurie;
c) un post de învăţător/învăţătoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
d) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, pentru profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unităţile de educaţie extraşcolară, care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
e) 14 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit şi care desfăşoară activitate de mentorat;
f) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
g) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat;
h) pentru personalul didactic de predare din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: învăţători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 16 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor şi profesor pentru instruire practică – 20 de ore pe săptămână;
i) un post pentru personalul didactic de predare din învăţământul special integrat, pentru personalul didactic itinerant şi de sprijin, pentru personalul didactic din învăţământul special preşcolar, kinetoterapie, educaţia psihomotrică, terapii specifice şi altele, în funcţie de tipul şi nivelul de severitate al dizabilităţii, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
j) un post de profesor documentarist pentru digitalizare, în centrele de documentare şi informare.
(5) Pentru personalul didactic încadrat pe post, care desfăşoară activitate de mentorat, orele de mentorat se remunerează în sistem de plată cu ora, echivalent a 4 ore pe săptămână.
(6) Pentru pregătirea remedială sau de stimulare a excelenţei didactice se pot aloca în norma didactică de predare până la 4 ore.
(7) Profesorii prevăzuţi la alin. (4) lit. e) şi g) au dreptul la remunerarea activităţii în regim de plată cu ora a activităţilor prevăzute la alin. (2), după efectuarea normei didactice de predare diminuate.
(8) Profesorii prevăzuţi la alin. (4) lit. e) şi g), precum şi personalul prevăzut la alin. (5) desfăşoară cel puţin 4 ore pe săptămână activităţi de mentorat.
(9) Norma didactică a profesorului consilier şcolar corespunde unui post de profesor-consilier şcolar şi se stabileşte prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maximum 300 de preşcolari. Activităţile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi includ colaborarea cu asistentul social şi asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar în cadrul echipelor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale.
(10) Norma didactică a profesorului-logoped interşcolar corespunde unui post de profesor-logoped şi se stabileşte prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, de maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maximum 300 de preşcolari. Activităţile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(11) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (4) lit. d), f) şi h) pentru personalul didactic de predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 15 ani şi cu gradul didactic I se poate reduce cu două ore săptămânal, la cerere, fără diminuarea salariului.
(12) Norma didactică a personalului prevăzut la alin. (11) se poate reduce ca urmare a solicitării cadrului didactic, adresată directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
(13) Personalul didactic de predare şi de instruire practică, care beneficiază de reducerea normei didactice, poate avea dreptul la remunerarea activităţii în regim de plată cu ora sau cumul de norme doar după efectuarea normei complete prevăzute la alin. (4) lit. d), f) şi h).
Art. 208
(1) Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei noi discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.
(2) În norma didactică prevăzută la alin. (1) se pot include ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei şi ore de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi ore de învăţare remedială, fără a depăşi o jumătate de normă de predare-învăţare-evaluare, cu menţinerea drepturilor salariale.
(3) În situaţia în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi (2), aceasta se poate completa cu activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
(4) Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă, şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora.
(5) Profesorii pentru învăţământul preşcolar şi primar de la grupele/clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale sunt remuneraţi, în regim de plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul acestora prevăzut în planurile-cadru de învăţământ de la grupele/clasele cu predare în limba română.
(6) Profesorii pentru învăţământul preşcolar şi primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale predau disciplinele “Comunicare în limba română”, precum şi “Limba şi literatura română” pe tot parcursul ciclului preşcolar/primar.
(7) În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile-cadru de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.
(8) În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activităţile prevăzute în planurile de educaţie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, stabilite în regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, în limitele normelor didactice prevăzute la art. 207 alin. (4).
(9) Prin excepţie, dacă norma didactică a profesorilor din învăţământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor art. 207 alin. (4), aceasta poate fi constituită din 2/3 din numărul de ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute la alin. (1) ori prin adăugarea de ore de activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
(10) În învăţământul gimnazial din mediul rural, norma didactică se poate constitui din 1/2 din numărul de ore de la specialitatea sau specialităţile de bază şi completată cu 1/2 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute la alin. (2) sau prin completarea cu ore de activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
(11) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control poate fi degrevat total sau parţial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, elaborate prin consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Prin acelaşi ordin se stabilesc atribuţiile persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, degrevate de norma didactică.
(12) Personalul degrevat potrivit alin. (11) primeşte drepturile salariale pentru funcţia în care este încadrat, precum şi celelalte sporuri şi indemnizaţii prevăzute de lege pentru activitatea desfăşurată, după caz.
(13) Timpul săptămânal de activitate al personalului didactic auxiliar şi personalului administrativ este de 40 de ore.
Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului.
(14) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică pentru instructorii militari, de ordine şi securitate publică din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională este prevăzută de prezenta lege şi se stabileşte adaptat specificului fiecărei categorii de funcţii didactice din învăţământul preuniversitar de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
Răspunderea disciplinară şi patrimonială a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control
SECŢIUNEA 1: Răspunderea disciplinară a personalului didactic
Art. 209
(1) Personalul didactic are obligaţia să îşi exercite profesia respectând atât principiile şi valorile consacrate în prezenta lege, cât şi cadrul legal general, precum şi interesul superior al copilului.
(2) Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare şi se sancţionează potrivit art. 210, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune:
a) faptele de violenţă fizică şi/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor;
b) orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor;
c) manifestarea convingerilor politice şi prozelitismul religios în spaţiul şcolar;
d) activitatea de desfăşurare a meditaţiilor cu elevii de la propria clasă;
e) încălcarea dispoziţiilor legii, a obligaţiilor din prezentul titlu, a normelor statutului profesiei, deciziilor obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale unităţii de învăţământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activităţi de predare-învăţare-evaluare cu antepreşcolarii/preşcolarii/elevii;
f) fapte de natură să aducă atingere imaginii, demnităţii sau drepturilor copiilor/elevilor şi familiilor acestora ori să prejudicieze onoarea şi/sau prestigiul unităţii/instituţiei, interesul învăţământului.
(3) Abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) pot fi sancţionate numai după solicitarea unui raport de specialitate realizat de specialişti din cadrul DGASPC la solicitarea scrisă a unităţii de învăţământ.
(4) Cercetarea disciplinară a personalului didactic auxiliar se realizează conform prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru una din faptele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), pe perioada desfăşurării cercetării disciplinare, acesta nu va desfăşura activităţi didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.
Art. 210
(1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertisment scris;
b) reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obţinerea gradaţiei de merit, pentru ocuparea unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control ori a unei funcţii didactice superioare;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) Pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 209 alin. (2) lit. a) şi b) se pot aplica cumulat sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) sau cea prevăzută la alin. (1) lit. e). Pentru celelalte abateri se poate aplica sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. e) ori una sau mai multe cumulate dintre sancţiunile prevăzute la alin. (1).
(3) În funcţie de gravitatea abaterii disciplinare, la aplicarea sancţiunilor prevăzute la lit. b)-e) se dispune şi măsura retragerii decoraţiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic în conformitate cu prevederile art. 218.
Art. 211
(1) Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unităţii de învăţământ, pentru faptele săvârşite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare.
(2) Pentru cercetarea împrejurărilor şi faptelor reclamate la alin. (1), săvârşite de personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă federaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. În situaţia în care la nivelul unităţii de învăţământ nu există suficienţi salariaţi care au funcţia didactică cel puţin egală cu a salariatului cercetat, comisia de cercetare se completează cu persoane care au cel puţin aceeaşi funcţie, desemnate de către DJIP/DMBIP, la solicitarea conducerii unităţii de învăţământ.
(3) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizie a directorului unităţii de învăţământ abilitate în soluţionarea sesizării, după aprobarea lor de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, pentru personalul unităţii.
(4) Pentru personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către oricare membru al consiliului de administraţie. Sancţiunile se aprobă de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie şi sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
Art. 212
(1) În cadrul cercetării împrejurărilor şi faptelor reclamate, se stabilesc urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.
(2) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării raportului de cercetare disciplinară, la registratura generală a unităţii de învăţământ preuniversitar, fiindu-i adusă la cunoştinţă persoanei de către conducătorul instituţiei după aprobarea în consiliul de administraţie al acesteia, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.
(3) Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, de către directorul unităţii de învăţământ.
(4) Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară de la nivelul ARACIIP.
(5) Normele privind componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară de la nivelul ARACIIP se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia de sancţionare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării disciplinare;
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
(7) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
Răspunderea disciplinară a personalului de conducere, de îndrumare şi control
Art. 213
Fapta săvârşită de personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar prin care se încalcă dispoziţiile legale, respectiv obligaţiile din prezentul titlu şi normele statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale unităţii de învăţământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activităţi de predare-învăţare cu elevii şi alte fapte de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul unităţii/instituţiei/interesului învăţământului sau ale beneficiarilor sistemului de învăţământ constituie abatere disciplinară şi se sancţionează, în raport cu gravitatea abaterilor, după cum urmează:
a) observaţie scrisă;
b) reducerea salariului cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obţinerea gradaţiei de merit, pentru ocuparea unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale;
e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ.
Art. 214
(1) Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării, după cum urmează:
a) la secretariatul DJIP/DMBIP, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere al unităţilor de învăţământ şi de personalul de îndrumare şi control şi de execuţie al DJIP/DMBIP, precum şi pentru fapte săvârşite de membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP;
b) la registratura Ministerului Educaţiei, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP, ARACIIP şi CNFDCD;
c) la registratura ARACIIP, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere, de îndrumare şi control din cadrul birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP;
d) la registratura CNFDCD, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere de la nivelul CCD.
(2) Pentru cercetarea împrejurărilor şi faptelor prevăzute la art. 213, săvârşite de personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, personalul de îndrumare şi control şi personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP, ARACIIP şi C NFDC D, membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează:
a) pentru personalul de conducere al DJIP/DMBIP, birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP, respectiv ale CNFDCD, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
b) pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, comisii formate din 5-7 membri, persoane din cadrul DJIP/DMBIP, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Participă cu statut de observator un reprezentant al elevilor şi un reprezentant al părinţilor;
c) pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, comisii formate din 5-7 membri: persoane din cadrul DJIP/DMBIP şi un membru care reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al personalului DJIP/DMBIP.
(3) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia/ordinul conducătorului instituţiei abilitate în soluţionarea sesizării.
Art. 215
(1) În cadrul cercetării împrejurărilor şi faptelor reclamate la art. 214 alin. (1) se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente, cu aplicarea dispoziţiilor art. 212.
(2) Cadrele didactice sancţionate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu pot ocupa posturi didactice/catedre în învăţământul preuniversitar de stat pentru o perioadă de 7 ani şcolari.
(3) Pentru personalul de conducere din DJIP/DMBIP, ARACIIP, C NFDC D, propunerea de sancţionare se face de ministrul educaţiei şi se comunică prin ordin. Pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ, personalul de îndrumare şi control al DJIP/DMBIP, precum şi pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, propunerea de sancţionare se face de oricare din membrii consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP şi se comunică prin decizie a directorului DJIP/DMBIP.
(4) Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ, directorul general sau de către ministrul educaţiei.
(5) Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia de sancţionare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării disciplinare;
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
(6) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
SECŢIUNEA 3: Răspunderea patrimonială
Art. 216
Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a celui de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit legislaţiei muncii sau legislaţiei aplicabile acestuia în cazul personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Decizia de imputare, precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se întocmesc de conducerea unităţii sau a instituţiei al cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.
Distincţii şi premii
Art. 217
(1) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti de învăţământ preuniversitar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.
(2) Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD, prin ordin al ministrului educaţiei, după consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(3) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unităţii de învăţământ. Fondurile pentru acordarea acestui premiu se constituie în limita unui procent de 2% aplicat asupra fondului de salarii de la nivelul unităţii de învăţământ. Criteriile specifice pentru acordarea premiului se propun de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, pe baza metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, şi se aprobă prin hotărâre a consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP.
Art. 218
(1) Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ.
(3) În afara distincţiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educaţiei este autorizat să acorde personalului didactic din învăţământul preuniversitar următoarele distincţii:
a) scrisoare de mulţumire publică;
b) diploma “Gheorghe Lazăr” clasele I, a II-a şi a III-a;
c) diplomă de excelenţă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ;
d) diploma pentru inovare şi digitalizare în educaţie.
(4) Diploma “Gheorghe Lazăr” clasele I, a II-a şi a III-a este însoţită de un premiu de 20%, 15% şi, respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenţă este însoţită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.
(5) Distincţiile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti.
(6) Fondurile pentru acordarea distincţiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educaţiei.
Drepturi şi obligaţii ale personalului din învăţământul preuniversitar
Art. 219
(1) Personalul din învăţământul preuniversitar are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice, precum şi din prevederile contractului individual de muncă şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil.
(2) Personalul din învăţământul preuniversitar beneficiază de asistenţă medicală gratuită pentru examinările medicale periodice prevăzute de legislaţia în vigoare, de vaccinare gratuită împotriva bolilor infecto-contagioase, precum şi de măsuri active de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.
(3) Lista bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfăşurării activităţilor didactice este stabilită de Ministerul Sănătăţii şi aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Declararea bolilor profesionale se face de către direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea în vederea declarării cazurilor de îmbolnăvire profesională, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
(4) Personalul didactic care şi-a pierdut capacitatea de muncă, ca urmare a unei boli profesionale, beneficiază de pensie de invaliditate în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Art. 220
(1) Cadrele didactice din unităţile de învăţământ de stat beneficiază de concediu de odihnă, anual, cu plată, în perioada vacanţelor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare. În cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
(2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraţie, prin raportare la interesul superior al beneficiarului primar, cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale şi a concursurilor finanţate de Ministerul Educaţiei.
(3) În cazul în care, din motive justificate, concediul de odihnă anual nu este efectuat, integral sau parţial, în anul calendaristic respectiv, cu acordul cadrului didactic îndreptăţit, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat în vacanţele anului şcolar următor.
(4) Personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar beneficiază de concediu de odihnă conform Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(5) Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului de odihnă anual sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei după consultarea cu reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(6) Personalul didactic auxiliar şi personalul administrativ beneficiază de concediu de odihnă anual, cu plată, în conformitate cu legislaţia muncii şi contractul colectiv de muncă aplicabil. În cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal.
(7) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat, personal didactic auxiliar şi administrativ se stabilesc de către consiliul de administraţie la cererea angajatului.
(8) Neefectuarea concediului anual de odihnă dă dreptul la efectuarea concediului restant în anul calendaristic următor, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 221
(1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(2) Personalul didactic aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activităţi didactice retribuite în regim de plată cu ora.
(3) În situaţia desfiinţării unei unităţi de învăţământ de stat, salariaţii disponibilizaţi primesc salarii compensatorii, conform legii.
Art. 222
Dreptul la iniţiativă profesională constă în:
a) pregătirea activităţii profesionale şi realizarea obiectivelor educaţionale ale disciplinelor de învăţământ, prin metode conforme principiilor psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale şi a resurselor educaţionale, pentru realizarea obligaţiilor profesionale;
c) punerea în practică a ideilor inovatoare pentru modernizarea procesului de învăţământ.
Art. 223
(1) Personalul didactic de predare are dreptul la siguranţă în exercitarea actului educaţional şi nu poate fi perturbat în timpul desfăşurării activităţii didactice.
(2) Accesul părinţilor/tutorilor/reprezentanţilor legali ai beneficiarilor primari este permis în incinta unităţilor de învăţământ, în concordanţă cu procedura de acces prevăzută în regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii, dacă:
a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct al unităţii
de învăţământ;
b) desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de învăţământ;
d) participă la acţiuni organizate de părinţi, aprobate de conducerea unităţii de învăţământ;
e) în alte situaţii speciale prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfăşurării activităţii didactice intervenţia autorităţilor care coordonează sistemul naţional de învăţământ şi/sau publice, în situaţiile în care sănătatea fizică sau psihică a beneficiarilor primari ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, sau în timpul exerciţiilor de alarmare pentru situaţii de urgenţă.
(4) Înregistrarea activităţii didactice poate fi făcută numai în conformitate cu actele normative emise de Ministerul Educaţiei, cu excepţia situaţiilor în care înregistrarea activităţii didactice este dispusă în temeiul unor dispoziţii legale sau al unor norme emise de ministerele cu reţea de învăţământ proprie. Nu se consideră înregistrare a activităţii didactice stocarea imaginilor audio-video de pe camerele de supraveghere din unităţile de învăţământ unde este implementat un sistem de supraveghere audio-video, în condiţiile legislaţiei în vigoare.
(5) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisă numai în condiţiile prevăzute la alin. (4).
Art. 224
(1) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(2) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar şi poate întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează onoarea şi prestigiul învăţământului, demnitatea profesiei şi nici prevederile prezentei legi.
Art. 225
Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din venituri proprii sau sponsorizări, de acoperirea integrală ori parţială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinţifice organizate în străinătate, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 226
(1) Copiii personalului din sistemul de învăţământ aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiază şi copiii personalului pensionat din sistemul de învăţământ, precum şi copiii orfani de unul sau ambii părinţi ce a/au activat în sistemul de învăţământ.
Art. 227
(1) Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de la bugetul asigurărilor sociale de stat de reducerea cu 50% a costurilor de cazare, masă şi tratament în bazele de odihnă şi tratament.
(2) Personalul didactic titular, care, din proprie iniţiativă, solicită să se specializeze ori să continue studiile, are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa unităţii şcolare prin consiliul de administraţie, dacă se face dovada activităţii respective.
Art. 228
Personalul didactic are următoarele obligaţii:
a) exercitarea cunoştinţelor şi competenţelor cu profesionalism, astfel încât procesul de predare-învăţare-evaluare să fie de înaltă calitate, prin respectarea principiilor de etică profesională;
b) respectarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului, prin manifestarea unei atitudini proactive de perfecţionare permanentă, prin participarea la activităţile de formare continuă;
c) sprijinirea excelenţei şi motivarea în învăţare, în sensul atingerii potenţialului maxim al fiecărui elev, astfel încât acesta să-şi descopere abilităţile, talentele şi să le fructifice;
d) respectarea normelor privind echitatea, astfel încât să asigure şi să respecte dreptul fiecărui elev de a avea şanse egale de acces şi de progres în educaţie, dar şi de finalizare a studiilor;
e) respectarea diversităţii pentru a genera elevilor atitudini incluzive şi tolerante;
f) respectarea şi promovarea normelor privind integritatea, astfel încât să ofere elevilor un set de repere valorice, axiologice, pe tot parcursul educaţional;
g) stăruinţă în pregătirea profesională permanentă pentru atingerea potenţialului maxim profesional;
h) să-şi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaţiilor profesionale;
i) promovarea respectului prin educaţie, pentru însuşirea de către elevi a valorilor şi a principiilor dintr-o societate democratică;
j) comunicarea transparentă în evaluare pentru a asigura o încredere ridicată a beneficiarilor actului de predare învăţare- evaluare;
k) colaborarea şi construirea unui parteneriat cu familia în procesul de educaţie a elevului pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală, ca principal instrument al realizării unui sistem de educaţie deschis;
l) contribuirea la starea de bine a elevilor, astfel încât să faciliteze accesul la consiliere şi orientare şcolară şi vocaţională tuturor elevilor;
m) flexibilitatea în procesul şi în parcursul educaţional, astfel încât şcoala să ofere un răspuns corect beneficiarilor şi comunităţilor de învăţare;
n) să transmită cunoştinţe şi valori, în egală măsură.
Pensionarea personalului din învăţământul preuniversitar
Art. 229
(1) Personalul din învăţământul preuniversitar beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii, aplicabilă sistemului public de pensii şi de prezenta lege.
(2) Cu cel puţin 30 de zile calendaristice, anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, personalul din învăţământul preuniversitar poate opta pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbaţi, respectiv vârsta de 65 de ani. Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.
(3) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (2) se face în scris, prin cerere adresată consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi depusă la secretariatul acesteia. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ constată exercitarea dreptului prevăzut la alin. (2) în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, prin decizie care se comunică cadrului didactic în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.
(4) Personalul didactic care a optat pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în condiţiile alin. (2), beneficiază de toate drepturile personalului didactic.
(5) Personalului didactic titular care a optat pentru executarea contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în condiţiile alin. (2), i se aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (11)-(13).
(6) Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se pensionează pentru limită de vârstă, anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situaţia pensiei anticipate şi anticipate parţial, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.
(7) Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condiţiile alin. (6), contractul individual de muncă încetează de drept la data încheierii anului şcolar în care solicită pensionarea.
(8) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se poate face, la cerere, şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, respectiv al DJIP/DMBIP. Cererea se soluţionează în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la secretariatul unităţii de învăţământ, respectiv al DJIP/DMBIP, prin decizie, care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condiţiile legii.
(9) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare.
(10) Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi de acces la casele de odihnă şi la bazele de tratament ale cadrelor didactice.
(11) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare poate fi menţinut, la cerere, anual, ca titular în funcţia didactică, şi peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta de 70 de ani. Cererea se soluţionează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unităţii de învăţământ, prin decizie motivată care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condiţiile legii.
(12) Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depăşit cu 5 ani vârsta standard de pensionare se poate face la cerere, anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din desfăşurarea activităţii didactice avute anterior pensionării, cu acordul consiliului de administraţie şi potrivit metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, sub condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării.
(13) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, menţinut ca titular în funcţia didactică până la 5 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislaţia privind sistemul public de pensii, în condiţiile alin. (11) sau reîncadrat în funcţia de personal didactic, în condiţiile alin. (12), poate fi numit, prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţii vacante de conducere sau de îndrumare şi control, neocupate prin concurs, în condiţiile legii.
(14) Personalul din învăţământul preuniversitar care se pensionează la împlinirea vârstei standard beneficiază de o primă în cuantum de două salarii de bază ale persoanei, care se acordă la data încetării de drept a contractului individual de muncă.
Multumim pentru sprijin. Foarte bine structurat.Respect .