fbpx
  • 0790392994
  • cursuri@scim-vivid.ro

Bine ați venitpe site-ul nostru!

Sună acum0790392994

Trimite e-mailcontact@scim-vivid.ro

Norme de igienă – unități de învățământ

În data de 28 august 2020 au fost publicate în Monitorul Oficial normele de igienă valabile pentru creşe, grădiniţe, şcoli, licee, colegii, şcoli profesionale, universităţi, palatele şi cluburile copiilor, cluburile sportive şcolare, ateliere de creaţie, servicii de îngrijire a copiilor pe timp de zi, cu sau fără semiinternat de tipul “after school”, “before school”, “baby­sitting”, “baby-parking”, centre de vacanţă şi alte unităţi publice sau private autorizate pentru organizarea şi desfăşurare de activităţi similare (de tipul centrelor educaţionale).


Conducerea unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor ia toate măsurile pentru menţinerea stării de igienă şi confort în unitate, având în vedere:

☻ întreţinerea igienică permanentă a terenului, locaţiilor, instalaţiilor şi mobilierului;

☻ măturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de câte ori este nevoie, precum şi dezinfecţia periodică şi după necesitate a mobilierului şi a jucăriilor;

☻ întreţinerea permanentă a stării de curăţenie generală şi a grupurilor sanitare din unităţi prin dotarea şi utilizarea corespunzătoare a materialelor de curăţenie generală, de igienă individuală şi a substanţelor dezinfectante, prin spălare şi dezinfectare zilnică şi la necesitate, asigurarea permanentă a apei calde pentru curăţenie;

☻ întreţinerea stării permanente de curăţenie în spaţiile de învăţământ, de desfăşurare a activităţilor educative/sportive, în blocul alimentar, în spălătorie şi în spaţiile exterioare clădirii unităţilor pentru copii şi tineri;

☻ asigurarea dezinsecţiei şi deratizării încăperilor şi a anexelor, periodic şi ori de câte ori este necesar, pentru prevenirea apariţiei insectelor şi a rozătoarelor;

☻ asigurarea colectării, depozitării şi transportului reziduurilor potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. Platformele pentru colectarea reziduurilor se amplasează la distanţa de minimum 10 m de clădirea unităţii, amenajate conform legislaţiei în vigoare;

☻ asigurarea curăţeniei generale, a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor, săptămânal, în unităţile de antepreşcolari şi preşcolari, iar în unităţile şi internatele şcolare, în unităţile de învăţământ superior şi căminele studenţeşti, înainte de reluarea activităţii după vacanţele şcolare/studenţeşti şi ori de câte ori este nevoie.


PRIMIREA ÎN COLECTIVITATE

În unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se primesc în colectivitate numai copiii şi tinerii care prezintă documente medicale care atestă starea lor de sănătate. Astfel, conducerea unităţilor de învăţământ şi organizatorii taberelor şcolare/centrelor de vacanţă au obligaţia să solicite părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului prezentarea obligatorie a documentelor prevăzute mai jos, până la începerea frecventării colectivităţii:

—– la înscrierea în unităţile de învăţământ sunt necesare: adeverinţa de înscriere în colectivitate eliberată de medicul de familie sau de medicul colectivităţii din care provine copilul, dovada de (re) vaccinare (carnet de vaccinări) şi, după caz, fişa medicală de la unitatea frecventată anterior (în cazul copiilor care au frecventat o unitate cu cabinet medical propriu şi se înscriu într-o unitate de învăţământ cu cabinet medical şcolar);

—– la intrarea în unităţile pentru odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor (centre de vacanţă) sunt necesare: avizul epidemiologic şi dovada de vaccinare (antecedentele vaccinale), eliberate de medicul de familie/medicul colectivităţii/medicul şcolar cu 24 de ore înainte de plecarea în aceste unităţi sau cu 72 de ore, dacă plecarea se face într-o zi de luni sau după sărbători legale.


CABINETE MEDICALE PROPRII

Unităţile de învăţământ trebuie să aibă în structură cabinet medical propriu, care să respecte structura funcţională prevăzută de legislaţie, dotat conform normelor legale, în care asistenţa medicală a copiilor şi tinerilor se asigură conform normării personalului medico-sanitar din cabinetele medicale din grădiniţe, unităţi şcolare şi universitare prevăzută de legislaţia în vigoare. În mediul rural, acolo unde nu există cabinete medicale şi stomatologice în grădiniţe şi şcoli, până la constituirea acestora, asistenţa medicală a copiilor şi tinerilor se realizează prin medicii de familie/medicină generală şi medicii stomatologi din localităţile respective sau din localităţile apropiate şi asistenţii medicali ai acestora, încadraţi de către unitatea administrativ-teritorială. În unităţile de învăţământ private cu personalitate juridică se asigură asistenţa medicală a copiilor şi tinerilor cu personal medical angajat, conform legislaţiei în vigoare.


AMPLASAREA UNITĂȚILOR (teren, spații, teren de joacă)

Amplasarea unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se face cu respectarea normelor privind protecţia sanitară, prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, în zone ferite de surse de poluare a atmosferei şi de zgomote, în afara arterelor de mare circulaţie – având orientarea ferestrelor sălilor de grupă sau de^ clasă, ale amfiteatrelor şi ale dormitoarelor spre sud, sud-est, sud-vest, est sau vest, în funcţie de zonele climatice. Între clădirea unităţii şi accesul în curtea acesteia este prevăzut un spaţiu verde (cu lăţimea de minimum 25 de metri), cu rol şi în reducerea influenţei zgomotului stradal.

Orice modificare de structură a spaţiilor din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se va efectua numai cu notificarea prealabilă a direcţiei de sănătate publică judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti.

Se interzice schimbarea destinaţiei încăperilor din aceste unităţi fără aprobarea direcţiei de sănătate publică judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti.

Terenul aferent unităţilor pentru educarea, odihna, instruirea şi recreerea copiilor şi tinerilor trebuie să permită desfăşurarea în aer liber a activităţilor recreative şi sportive a copiilor şi tinerilor, asigurând pentru aceasta:

◊ ◊ minimum 5-10 mp pentru un copil antepreşcolar sau preşcolar;

◊ ◊ între 5 şi 50 mp pentru un elev/copil, pe schimb (cursuri de dimineaţă şi cursuri de după-amiază), în funcţie de factorii geografici, de mediu (urban, rural) şi de specificul unităţii (cu sau fără internat şi cantină);

◊ ◊ amenajarea terenului astfel încât să împiedice băltirea apei pluviale;

◊ ◊ amenajarea spaţiilor pentru joc sau practicarea activităţilor fizice conform grupelor de vârstă;

◊ ◊ la distanţa legală (10 m) de fosele septice sau alte pericole potenţiale pentru sănătatea şi securitatea copiilor şi tinerilor.

Unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia de a asigura şi amenaja clădirile, spaţiile, terenul, precum şi circuitele funcţionale aferente unităţilor publice pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor conform prezentelor norme.

Ministerele cu reţea proprie de unităţi pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor au obligaţia de a asigura şi amenaja clădirile, spaţiile, terenul, precum şi circuitele funcţionale aferente unităţilor din subordine, necesare desfăşurării activităţilor conform prezentelor norme.

Este interzisă funcţionarea unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor fără gard împrejmuitor al terenului aferent.

Grădiniţele care funcţionează în incinta unor unităţi şcolare au căi de acces separate, spaţii de joacă separate şi sunt despărţite printr-un gard împrejmuitor faţă de curtea destinată elevilor.

În incinta unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, precum şi pe strada de acces al elevilor în aceste unităţi (pe o rază de 500 m) este interzisă comercializarea sau expunerea spre vânzare a băuturilor alcoolice, băuturilor energizante, produselor de tutun, cafea, substanţelor psihoactive, alimentelor nerecomandate şi a altor produse interzise minorilor conform legislaţiei în vigoare.


Unităţile pentru antepreşcolari (creşe) şi preşcolari (grădiniţe) sunt prevăzute cu încăperi pentru triajul epidemiologic zilnic, situate cât mai aproape de accesul în unitate (filtre în creşe şi cabinete medicale în grădiniţe) şi vestiare amenajate la fiecare nivel al clădirii, iluminate şi ventilate corespunzător, dimensionate astfel încât să se evite aglomerarea la orele de vârf (primirea şi plecarea copiilor).

În grădiniţele în care se organizează grupe de educaţie antepreşcolară şi în creşe cuplate cu grădiniţe, personalul de educaţie are obligaţia să supravegheze cu atenţie sporită desfăşurarea activităţilor copiilor pentru evitarea riscului de accidentare a acestora.

Creşele şi unităţile de învăţământ preşcolar, cu program prelungit, nu se cuplează cu unităţi şcolare de alt nivel sau cu instituţii de alt profil. Creşele pot fi cuplate numai cu unităţile de învăţământ preşcolar cu program prelungit.

În unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor vor fi asigurate circuite separate pentru copii şi tineri faţă de cele pentru activităţile administrativ-gospodăreşti.


COPIII ȘI TINERII DEPISTAȚI SAU SUSPECȚI DE BOLI TRANSMISIBILE

Pentru copiii şi tinerii care sunt depistaţi sau suspecţi de boli transmisibile în perioada în care se află în unitate, se asigură izolarea asistată a acestora (în cabinetul medical sau izolator) până la preluarea lor de către părinţi, reprezentantul legal, personalul de îngrijire sau serviciul de ambulanţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz. Revenirea în creşe şi grădiniţe după o perioadă de absenţă mai mare de 3 zile consecutive, din motive medicale, se va face numai pe baza avizului epidemiologic eliberat de medicul de familie sau, după caz, de către medicul curant, cu informarea personalului medico-sanitar de colectivitate şi predarea adeverinţei/avizului la cabinetul medical şcolar.


INTERNATE ȘCOLARE ȘI CĂMINE STUDENȚEȘTI

În unităţile cu cazare pentru elevi şi studenţi (internate şcolare şi cămine studenţeşti) se asigură spaţii de dormit, spaţii pentru studiul individual, spaţii pentru activităţi cultural-educative şi sportive, spaţii/dulapuri pentru păstrarea îmbrăcăminţii şi a obiectelor personale; în unităţile cu cazare pentru studenţi se vor asigura şi oficii pentru prepararea hranei la fiecare etaj şi spaţiu pentru spălătorie.

În internatele şcolare şi în căminele studenţeşti cazarea se va face separat pe sexe.

După caz, în căminele studenţeşti, cazarea studenţilor familişti se poate face în cămine studenţeşti pentru familişti.

Se interzice funcţionarea claselor sau a sălilor de grupă în internatele şcolare.

Prin excepţie, este permisă funcţionarea claselor sau a sălilor de grupă în clădirile internatelor şcolare în situaţii excepţionale, dar numai cu acces separat faţă de internat şi în baza autorizaţiei emise de direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti.

Unităţile care asigură cazare pentru copii şi tineri sunt prevăzute cu spaţii, aparatură şi mijloace pentru colectarea, dezinfectarea/dezinsecţia, spălarea, fierberea, uscarea, călcarea şi distribuirea rufelor sau contractează aceste tipuri de servicii cu firme specializate. Se asigură spaţii pentru depozitarea rufelor cu respectarea obligatorie a circuitelor separate pentru rufăria curată şi cea murdară.

Pentru uscarea şi călcarea lenjeriei personale de către elevi şi studenţi în internate se asigură spaţiile necesare pentru aceste activităţi. Schimbarea lenjeriei individuale de pat se face săptămânal şi ori de câte ori este necesar.

La spălarea rufelor şi lenjeriei se respectă următoarele faze: debarasarea eventuală de materii fecale, spălare, dezinfecţie chimică sau termochimică (10 minute la 70°C sau minimum 1 minut la 80°C, după caz) şi limpezire. Călcarea lenjeriei de corp, de pat şi a feţelor de masă este obligatorie, cu fier de călcat/staţie de călcat cu abur la 130°C.


NUMĂRUL MAXIM DE COPII / ELEVI

Numărul maxim de copii admişi la o grupă în unităţile de antepreşcolari, preşcolari sau într-o clasă pentru elevi se stabileşte în funcţie de normele specifice de cubaj şi de particularităţile tipului de unitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu recomandarea de maximum 10 antepreşcolari/grupă în creşe şi în alte servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, 20 de preşcolari/grupă în grădiniţe, 25 de elevi/clasă în ciclul primar şi 30 de elevi/clasă în ciclul gimnazial, învăţământ liceal şi profesional.


Unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor au obligaţia să respecte toate reglementările legislaţiei în vigoare, privind persoanele cu dizabilităţi care frecventează învăţământul de masă.


INSTALAȚII SANITARE

Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se realizează în raport cu vârsta şi numărul copiilor şi tinerilor.

 Grupurile sanitare pentru copii şi tineri sunt separate de cele pentru personal şi sunt repartizate proporţional la fiecare palier. În unităţile pentru elevi şi studenţi, grupurile sanitare destinate acestora sunt separate pe sexe, inclusiv grupurile sanitare de la vestiarele sălilor de educaţie fizică. Vestibulul grupurilor sanitare este amenajat cu chiuvetă – lavoar cu apă rece şi caldă cu săpun lichid, prosop de hârtie, coşuri de gunoi cu capac, pedală şi sac menajer. Fiecare toaletă este dotată cu hârtie igienică şi coş de gunoi cu capac, pedală şi sac menajer.

În vestibulul grupurilor sanitare, în ateliere şcolare, în laboratoare (fizică, chimie, alimentaţie publică din cadrul şcolilor de profil), în antreul sălilor de mese, precum şi în vestibulul grupurilor sanitare din cadrul sălilor de educaţie fizică/sălilor de gimnastică şcolare se amenajează chiuvete – lavoare, cu săpun lichid sau solid şi prosoape de hârtie sau dispozitiv electric de uscare a mâinilor.

În spaţiile de recreaţie, interioare sau exterioare, se amenajează surse de apă potabilă cu jet ascendent sau se amplasează recipiente – dozatoare de apă potabilă prevăzute cu pahare de unică folosinţă.

Racordarea la reţeaua de apă potabilă şi canalizare în unităţile pentru ocrotirea, educaţia, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor este obligatorie.

În cazul în care nu se poate asigura alimentarea cu apă potabilă în regim permanent sau sursa de apă este necorespunzătoare se acceptă temporar utilizarea de recipiente – dozatoare de apă potabilă, prevăzute cu pahare de unică folosinţă. Pentru spălarea mâinilor se vor amenaja temporar spălătoare provizorii, pentru o perioadă de maximum 90 de zile, formate din bazin cu robinet (cu o capacitate de 5-10 litri) şi chiuveta cu scurgere la fosă vidanjabilă.

În lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, autorităţile publice locale şi unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor sunt obligate să îşi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea reziduurilor fecaloid-menajere şi a apelor uzate sau fose septice vidanjabile, care se execută şi se exploatează astfel încât să prevină accidentarea copiilor şi să nu producă poluarea solului, a apelor şi a aerului.

Fosele septice sunt menţinute în permanentă stare de funcţionare şi igienizare, evitându-se depăşirea capacităţii. Distanţa minimă a acestor instalaţii, respectiv fose septice, va fi de 10 m de cea mai apropiată clădire a unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor. Fosele septice vor fi în aval de acestea şi vor fi împrejmuite corespunzător pentru a nu fi un pericol de accidentare pentru copii. Pentru reziduurile menajere solide se amenajează ghene impermeabilizate şi împrejmuite cu gard racordate la hidrant şi sifon de scurgere, situate la minimum 10 m de blocul alimentar. Igienizarea şi dezinfecţia ghenelor se va face zilnic şi ori de câte ori este nevoie, iar a recipientelor, după fiecare evacuare.

Colectarea, depozitarea, transportul şi neutralizarea, după caz, a deşeurilor menajere şi a celor periculoase provenite din activitatea medicală se fac conform prevederilor legale în vigoare.

Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor lichide, sifoanele de pardoseală şi obiectele sanitare sunt menţinute în permanentă stare de funcţionare şi curăţenie şi sunt dezinfectate zilnic cu produse biocide, avizate/autorizate, conform prevederilor legale în vigoare, respectându-se recomandările producătorului.

Pentru efectuarea curăţeniei şi dezinfecţiei prin ştergere a grupurilor sanitare sunt utilizate 4 ştergătoare/lavete de culori diferite, stabilite prin proceduri interne, privind efectuarea dezinfecţiei grupurilor sanitare:

—— una pentru mânerele uşilor cabinelor closetelor şi pentru mânerul lanţului de tras apa din rezervor/bazinul WC

—— a doua pentru pereţii şi uşa cabinei

—— a treia pentru colacul vaselor closetelor

—— a patra pentru podeaua acestora.

Ştergătoarele vor fi spălate, dezinfectate zilnic, individual, într-un lavoar destinat acestui scop din oficiul de curăţenie şi înlocuite periodic/la nevoie. Personalul care efectuează operaţiunile curente de curăţenie şi dezinfecţie va urma cursurile de însuşire a noţiunilor fundamentale de igienă, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor sunt dotate şi aprovizionate permanent cu ustensile, materiale şi produse biocide avizate/autorizate de Comisia Naţională de Produse Biocide sau alte instituţii abilitate în acest sens, necesare pentru întreţinerea curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie. Aceste ustensile, substanţe şi materiale se păstrează în oficii de curăţenie prevăzute cu lavoar cu apă caldă şi rece, ventilaţie naturală şi amenajate cu pardoseală lavabilă. Lavetele utilizate la curăţenie se vor înlocui periodic sau la nevoie. Ustensilele folosite la efectuarea curăţeniei vor fi inscripţionate/etichetate conform destinaţiei acestora, respectiv săli de clasă, holuri, săli de mese, bucătărie, grupuri sanitare şi alte spaţii destinate procesului de învăţământ, respectând codul UE al culorilor materialelor de curăţenie. Cabinetele medicale/stomatologice vor avea ustensile şi materiale de curăţenie special destinate acestora.

Orice lucrări de transformare, suplimentare şi/sau reducere a reţelei de apă, canalizare şi instalaţii sanitare se efectuează numai cu notificarea şi autorizarea de către direcţiile de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Autorităţile administraţiei publice locale, producătorii/distribuitorii de apă şi conducerea unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor sunt obligate să rezolve cu maximum de operativitate toate defecţiunile apărute în reţeaua de apă-canalizare.


NORME PRIVIND MOBILIERUL

Dotarea cu mobilier se face corespunzător vârstei şi dezvoltării fizice sau dizabilităţii copiilor şi tinerilor, având în vedere numărul acestora, caracterul activităţii şi destinaţia încăperilor. În unităţile de învăţământ unde activitatea elevilor se desfăşoară în două schimburi/ture mobilierul şcolar (pupitru şi scaun) va fi astfel conceput încât să fie uşor de reglat în funcţie de înălţimea elevilor.

Conducerea unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor are obligaţia de a repara imediat orice defecţiuni ale mobilierului.

În unităţile pentru ocrotirea, educarea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor nu se admite utilizarea paturilor pliante din material textil. Paturile sunt strict individualizate.

Se permite utilizarea paturilor suprapuse în internate şcolare şi cămine studenţeşti numai dacă se îndeplinesc cubajele specifice tipului de colectivitate şi dacă patul de deasupra este prevăzut cu sistem de siguranţă pentru prevenirea accidentelor.

Se interzice folosirea în laboratoare sau ateliere şcolare a taburetelor cu suprafaţă de şedere metalică.

Se interzice folosirea scaunelor fără spătar în sălile de grupă/clasă.

În unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se recomandă scaune cu şezutul din alt material decât cel textil, uşor de curăţat şi dezinfectat (de exemplu, piele ecologică). Se interzice folosirea pernuţelor pe scaunul preşcolarilor şi elevilor, a huselor din material textil pentru protejarea mobilierului şcolar sau a scaunului tapiţat din material textil.

Tabla şcolară va fi orientată astfel încât razele solare să nu cadă perpendicular pe suprafaţa acesteia; suprafaţa tablei şcolare să fie netedă, mată, să nu producă reflexii; tabla va fi prevăzută cu jgheab de colectare a prafului de cretă, după caz, curăţarea se va realiza în regim umed sau uscat pentru unele table de scris cu marker, conform recomandărilor producătorului.

Mobilierul din şcoli şi licee trebuie să fie ergonomic. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un mobilier şcolar ca să fie ergonomic sunt:

•▪•▪• să realizeze un raport corespunzător între dimensiunile lui, nivelul de dezvoltare fizică şi particularităţile morfofuncţionale ale elevului;

•▪•▪• permită o poziţie ergonomică a elevului în timpul activităţii şcolare;

•▪•▪• să faciliteze schimbările de poziţie ale elevului;

•▪•▪• să nu expună utilizatorii la traumatisme;

•▪•▪• să fie uşor de întreţinut.

Principalele caracteristici ale băncii şcolare ergonomice sunt:

 ◊◊• dimensiunile băncii să fie în concordanţă cu caracteristicile morfologice ale elevului, cu nivelul de dezvoltare fizică a acestuia;

 ◊◊• banca şcolară să se adapteze caracteristicilor morfologice ale utilizatorului şi să respecte curburile fiziologice ale coloanei vertebrale; adaptarea să se facă cu uşurinţă la fiecare schimbare de utilizator;

 ◊◊• pupitrul, planul de lucru să fie înclinabil cu uşurinţă între 0-15 grade pentru a-l aduce la 30-40 cm de ochi, perpendicular pe direcţia privirii;

 ◊◊• scaunul să fie modulabil şi cu o porţiune înclinată în faţă la 5-7 grade, permiţând aşezarea în mai multe moduri, dar şi existenţa mai multor puncte de sprijin, asigurând poziţii variabile ale acestuia;

  ◊◊• adâncimea totală a băncii trebuie să fie egală cu distanţa de la umărul elevului până la vârful degetelor plus 7 cm;

  ◊◊• înălţimea scaunului să corespundă cu aproximativ 20% din înălţimea elevului sau cu lungimea gambei plus 2-3 cm asigurând un sprijin pe toată talpa piciorului;

 ◊◊• distanţa dintre marginea posterioară a pupitrului şi marginea anterioară a scaunului pe verticală să corespundă cu aproximativ 16% din înălţimea elevului.

Fiecare sală de clasă sau de curs se dotează cu bănci cu mărime reglabilă atât a înălţimii pupitrului, cât şi a înălţimii scaunului sau cu trei mărimi de bănci din cele 8 mărimi existente. Aşezarea băncilor şcolare se face în sistem amfiteatru pentru a plasa elevii în funcţie de nivelul lor de dezvoltare şi a evita apariţia deformărilor de coloană vertebrală la elevi şi studenţi.

Mobilierul şcolar va fi uşor reglabil şi în conformitate cu caracteristicile prezentate.

Înlocuirea băncilor cu mese şi scaune impune o mai strictă supraveghere din partea cadrelor didactice şi medicale. Mesele vor fi bine încheiate, din lemn tare, nevopsite, ci numai lustruite, fără colţuri în care să se lovească copiii.


MANUALE ȘI RECHIZITE

Volumul şi greutatea manualelor, ale rechizitelor şi ale altor materiale necesare în procesul de învăţământ, transportate zilnic de elevi la şcoală şi de la şcoală, trebuie adaptate capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor şi tinerilor.

Elevii din ciclul primar şi gimnazial folosesc ghiozdane de spate cu faţa posterioară întărită.

Greutatea conţinutului ghiozdanului la toate ciclurile de învăţământ nu trebuie să depăşească 10% din greutatea copilului.


REGIMUL DE ÎNCĂLZIRE

Pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de disconfortul termic, îndeosebi în sezonul rece, în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se asigură următoarele condiţii ale regimului de încălzire:

1.oscilaţiile de temperatură din interiorul încăperilor nu trebuie să depăşească 2°C pe perioada în care copiii şi tinerii se află în încăperile respective;

 2.diferenţele dintre temperatura încăperilor destinate activităţii sau odihnei copiilor şi cea a anexelor (coridoare, vestiare ş.a.) să nu depăşească 2°C pentru unităţile de antepreşcolari şi preşcolari şi 3°C pentru unităţile şcolare şi de învăţământ superior;

3.sistemele de încălzire utilizate nu trebuie să permită degajarea de substanţe toxice în încăperi. Pentru evitarea unor accidente prin intoxicare cu fum/monoxid de carbon se interzice, în toate unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, utilizarea pentru încălzire a sobelor metalice, sobelor de teracotă şi folosirea cărbunilor. Temperatura suprafeţei de încălzire nu trebuie să depăşească 70-80°C pentru a nu se scădea umiditatea relativă sub 30%;

4.corpurile de încălzire centrală vor fi prevăzute cu grilaje de protecţie pentru evitarea accidentelor;

5.prin excepţie de la prevederile lit. c), în unităţile de ocrotire, educare, instruire, odihnă şi recreere a copiilor şi tinerilor, pentru care montarea centralei termice nu este posibilă, pentru evitarea accidentelor prin arsuri, în dreptul uşilor sobelor se montează paravane protectoare din materiale ignifuge, iar supravegherea acestora se face de către personal cu atribuţii specifice;

6.în anotimpul cald, pentru evitarea supraîncălzirii încăperilor se folosesc mijloace de reducere a însoririi directe şi mijloace sau metode de intensificare a ventilaţiei. Se permite montarea aparatelor pentru aer condiţionat în sălile de grupă/clasă sau pe holurile de acces cu condiţia ca acestea să nu pună în pericol starea de sănătate a copiilor/tinerilor;

7.în dormitoare, săli de grupă şi de clasă, săli de gimnastică şi laboratoare se asigură pardoseli din materiale izoterme, nontoxice şi nonalergice, uşor lavabile şi dezinfectabile pentru a permite spălarea acestora conform programului de curăţenie. Se interzice folosirea motorinei la salubrizarea pardoselii;

8.încăperile pentru depozitarea oliţelor din unităţile de antepreşcolari sunt prevăzute cu grătare confecţionate din material uşor lavabil şi care să permită dezinfecţia;

9.pardoselile băilor şi duşurilor din unităţile pentru antepreşcolari şi preşcolari sunt acoperite cu materiale antiderapante, pentru prevenirea accidentării copiilor, să fie lavabile şi dezinfectabile;

10.în vestiarele din unităţile pentru antepreşcolari şi preşcolari se asigură paviment acoperit cu materiale izoterme, nontoxice şi nonalergice, uşor lavabile şi dezinfectabile.


VENTILAȚIE ȘI AERISIRE

Toate încăperile destinate copiilor şi tinerilor sunt prevăzute cu ventilaţie naturală. Mijloacele de ventilaţie trebuie să asigure o împrospătare a aerului de cel puţin 1,5 schimburi de aer pe oră în încăperile de grupă din unităţile pentru antepreşcolari şi preşcolari, 3 schimburi pe oră în sălile de clasă şi de cursuri pentru elevi şi studenţi şi 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare. Eficienţa ventilaţiei se apreciază prin metode de laborator.

Viteza curenţilor de aer din încăperile destinate copiilor şi tinerilor nu va depăşi 0,3 m/s.

Ventilaţia prin deschiderea ferestrei se realizează în aşa fel încât să se evite disconfortul termic şi să asigure înlăturarea continuă a aerului viciat.

Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale permanente, oberlihturile au o suprafaţă totală de cel puţin 1/50 din suprafaţa încăperii; sensul de deschidere a acestora este spre interior şi în sus.

Încăperile destinate copiilor şi tinerilor se ventilează în pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade copiii şi tinerii părăsesc obligatoriu încăperea.

Aerisirea dormitoarelor şi a sălilor de mese se efectuează în perioadele în care copiii nu se află în aceste încăperi.

La calcularea cubajului, în încăperile destinate pentru copii şi tineri nu se ia în calcul o valoare a înălţimii mai mare de 3 m, cu excepţia sălilor de educaţie fizică.

Pentru prevenirea accidentelor prin cădere ale copiilor, de la nivelul încăperilor situate la etaj, conducerile unităţilor vor lua obligatoriu măsurile de protecţie necesare la ferestre, casa scării şi oriunde este necesar.

Folosirea aparatelor de aer condiţionat/altor sisteme de ventilaţie sau climatizare se face cu respectarea strictă a parametrilor de microclimat (curenţi de aer, temperatură, nivel de zgomot, frecvenţa de igienizare a filtrelor cu respectarea recomandărilor producătorului, precum şi poziţionarea acestora).


ILUMINAT

În încăperile destinate activităţii copiilor şi tinerilor se asigură un iluminat natural direct, cu un raport luminos (raportul dintre suprafaţa ferestrelor şi suprafaţa pardoselii) de 1/4-1/5, iar în cele pentru odihnă de 1/6-1/8. În sălile de desen şi în ateliere raportul luminos este de 1/3.

La locul de activitate se asigură primirea luminii din partea stângă. Se evită reducerea iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele, jaluzele interioare, flori în exces sau prin culori închise folosite la zugrăvirea interioarelor.

Se utilizează iluminatul local artificial oriunde este necesar, în funcţie de specificul şi dificultatea sarcinii vizuale, precum tabla, locul de lucru în ateliere, sălile de lectură, sălile de desen ş.a.

Iluminatul artificial trebuie să asigure o iluminare uniformă a spaţiilor în care se desfăşoară activitatea, să evite efectele de pâlpâire, stroboscopic, de strălucire şi/sau de modificare a culorilor. În acest scop, pentru iluminatul fluorescent, la fiecare corp de iluminat se utilizează tuburi de cel puţin două culori diferite, prevăzute cu grile protectoare pentru evitarea accidentelor.

În exploatarea sistemelor de iluminat se respectă recomandările producătorului, precum şi prevederile normativelor în vigoare referitoare la verificarea instalaţiilor electrice şi la înlocuirea lămpilor uzate, curăţarea periodică a echipamentului de iluminat şi a suprafeţelor reflectorizante din încăpere (geamuri, pereţi, tavan).


Nivelul de zgomot acustic-echivalent continuu Leq, în încăperile pentru activitatea teoretică a copiilor şi tinerilor, nu trebuie să depăşească 35 dB (A), curba de zgomot 30.


JUCĂRII ȘI MATERIALE DIDACTICE

Jucăriile şi materialele didactice utilizate în unităţile pentru copii şi tineri se depozitează în anexe special amenajate pentru acest scop. Jucăriile şi materialele didactice utilizate trebuie să fie confecţionate din materiale, forme şi dimensiuni care să nu constituie un risc pentru sănătatea şi siguranţa acestora şi să permită curăţarea şi dezinfectarea lor periodică şi la nevoie. Fiecare grupă are jucării separate. Se asigură un număr corespunzător de jucării şi materiale didactice, adaptate cerinţelor dezvoltării neuropsihice şi specificului activităţilor. Se interzic jucăriile din material textil.

Jucăriile şi materialele didactice deteriorate se scot din folosinţă.

Jucăriile se spală şi se dezinfectează periodic, cel puţin o dată/lună în cursul anului şcolar, după fiecare vacanţă şcolară sau ori de câte ori este nevoie.

Sticlăria, instrumentele şi materialele didactice, după caz, utilizate în unităţile de ocrotire, educare, instruire, odihnă şi recreere, în cadrul activităţilor practice şi de laborator, se spală şi se dezinfectează după fiecare întrebuinţare. Este interzisă participarea elevilor şi studenţilor la aceste operaţiuni.


În unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor dezinsecţia periodică se va face la 3 luni, iar deratizarea periodică se va face la intervale de maximum 6 luni sau ori de câte ori este nevoie; între operaţiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecţie şi deratizare curente, de întreţinere, în funcţie de prezenţa vectorilor. Pentru efectuarea acestor operaţiuni unitatea încheie contracte de prestări de servicii cu firme autorizate în domeniul dezinsecţiei şi deratizării.

Se asigură grupuri sanitare şi vestiare, cu dulapuri separate pentru păstrarea îmbrăcămintei şi, respectiv, a echipamentului de protecţie a personalului de îngrijire, a personalului educativ din unităţile de copii antepreşcolari, preşcolari, a personalului blocului alimentar, precum şi pentru personalul de îngrijire din blocul alimentar şi spălătorii din toate unităţile de învăţământ.

Se asigură permanent materialele necesare igienei personale la grupurile sanitare din unitate, corespunzător numărului de copii şi tineri, respectiv hârtie igienică, apă caldă, săpun lichid, prosoape de hârtie de unică folosinţă.

Autorităţile administraţiei publice locale şi conducerea unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor iau măsurile necesare pentru conservarea integrităţii clădirilor în scopul evitării riscului de accidente, inclusiv în caz de seism, precum şi a integrităţii pavimentelor, a tâmplăriei şi mobilierului, pentru a preveni accidentarea copiilor şi tinerilor.


REGIMUL DE ACTIVITATE ȘI DE ODIHNĂ

Regimul de activitate şi de odihnă în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor este asigurat în concordanţă cu particularităţile de vârstă ale curbei fiziologice, capacitatea de efort din cursul unei ore, zile, săptămâni, semestru şi an de învăţământ. În dozarea solicitărilor se are în vedere evitarea eforturilor crescute la începutul şi sfârşitul perioadelor de timp menţionate. În creşe, grădiniţe cu program săptămânal, conţinutul regimului de viaţă este astfel organizat încât să stimuleze dezvoltarea corespunzătoare a motricităţii, a funcţiilor de cunoaştere, a vorbirii şi a comportamentului social.

În unităţile de preşcolari şi şcolari se va urmări desfăşurarea activităţii în condiţiile unui regim de activitate şi de odihnă corespunzător capacităţii de efort a diferitelor grupe de vârstă conform anexei nr. 1 la prezentele norme.

Aşezarea copiilor în bănci se face în funcţie de înălţime şi tulburări vizuale sau tulburări auditive necorectate cu dispozitive medicale specifice.

Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul primar (clasa pregătitoare şi clasele I-IV) şi elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a au activitate educativă/cursuri numai dimineaţa.

Întocmirea orarelor şi repartizarea zilnică, săptămânală, semestrială şi anuală a solicitărilor cuprinse în programele diferitelor discipline se fac conform prevederilor prevăzute mai jos:


ALIMENTAȚIE ȘI SERVIREA MESEI

În unităţile de învăţământ preuniversitar alimentaţia se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar şi ale Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.

Copiii/Tinerii cu diferite alergii/intoleranţe alimentare sau boli cronice care necesită regimuri alimentare speciale (de exemplu, diabetul zaharat) vor prezenta unităţii de învăţământ şi cabinetului medical şcolar recomandările pentru meniul personalizat, întocmite de medicul de specialitate care are în evidenţă copilul/tânărul, în colaborare cu specialistul în nutriţie-dietetică. Unitatea de învăţământ va asigura aprovizionarea cu alimentele necesare pregătirii acestor meniuri personalizate. Personalul din bucătării va fi instruit prin cursuri de către specialişti în nutriţie-dietetică.

Nu este permisă introducerea în unitatea de învăţământ a altor alimente în afara celor achiziţionate de aceasta.

Pentru servirea meselor în sălile de grupă din creşe, grădiniţe şi centre de zi se respectă următoarele condiţii:

◊◊☼ mâncarea se transportă de la bucătărie în vase acoperite;

◊◊☼ personalul care aduce mâncarea de la bucătărie trebuie să poarte echipament de protecţie şi să aibă examinările medicale periodice specifice personalului din unităţile de alimentaţie efectuate conform legislaţiei în vigoare;

◊◊☼ în unităţile pentru preşcolari se interzice participarea la servitul mesei, la debarasarea veselei şi la spălarea acesteia a personalului de îngrijire care a participat, în prealabil, la curăţenia grupurilor sanitare;

◊◊☼ se interzice servirea mesei pe măsuţe fără feţe de masă din material textil;

◊◊☼ feţele de masă se păstrează între orele de servire a meselor în aşa fel încât să se evite orice impurificare sau contaminare;

◊◊☼ înlocuirea feţelor de masă murdare se face zilnic şi ori de câte ori este nevoie;

◊◊☼ măsuţele pe care se serveşte mâncarea copiilor se şterg, în prealabil, cu o soluţie dezinfectantă;

◊◊☼ una dintre măsuţe se foloseşte exclusiv pentru aşezarea vaselor mari;

◊◊☼ înainte de servirea mesei, copiii se spălă pe mâini sub supravegherea educatoarelor (la preşcolari), a educatorului puericultor, a asistentelor sau a infirmierelor (în creşe);

◊◊☼ supravegherea respectării normelor de igienă la masa copiilor revine educatoarelor şi, după caz, educatorului puericultor, prin sondaj, şi personalului medical al colectivităţii;

◊◊☼ după servirea mesei se efectuează operaţiunile de curăţenie a sălilor de grupă, cu aerisirea obligatorie a acestora timp de 15-30 de minute, în funcţie de sezon şi de tipul sălii de grupă (cu dublă sau triplă funcţionalitate);

◊◊☼ recipientele copiilor, pentru băut apă între mese, sunt individualizate şi confecţionate din materiale care în contact cu alimentul respectă legislaţia în domeniu şi se păstrează în locuri care să evite impurificarea sau contaminarea; nu se permite intrarea în colectivitate cu băuturi sau alimente din exterior (în grădiniţele, creşele cu program prelungit/săptămânal);

◊◊☼ se interzice aşezarea scaunelor pe măsuţe în timpul efectuării curăţeniei sălii de grupă;

◊◊☼ montarea paturilor în sălile de grupă folosite şi ca dormitoare din colectivităţile de preşcolari se face numai după terminarea curăţeniei după servirea mesei.

UNITĂȚILE FĂRĂ BLOC ALIMENTAR PROPRIU

În unităţile publice sau private pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, fără bloc alimentar propriu, se asigură următoarele condiţii:

•▪•▪• amenajarea unui oficiu pentru primirea hranei şi spaţiu pentru servirea mesei cu suprafeţe care se pot spăla şi dezinfecta cu uşurinţă;

•▪•▪• amenajarea unui oficiu pentru spălarea şi depozitarea veselei;

•▪•▪• aducerea tuturor produselor alimentare de la blocul alimentar (bucătărie) al altei unităţi de alimentaţie colectivă sau publică în sistem catering numai cu mijloace de transport auto autorizate sanitar, care să nu fie folosite în alte scopuri, în recipiente cu capace etanşe, care să asigure o ermetizare perfectă;

•▪•▪• montarea în oficii a unui sistem de încălzire pentru menţinerea la cald a mâncărurilor servite; hrana destinată copiilor nu se va reîncălzi;

•▪•▪• asigurarea spălării veselei şi a tacâmurilor obligatoriu cu apă caldă curentă. Spălarea acestora constă în următoarele operaţiuni: curăţare mecanică de resturi alimentare, spălare cu apă caldă cu detergenţi, dezinfectanţi pentru sectorul alimentar şi clătire cu apă rece;

•▪•▪• utilizarea maşinilor automate de spălat vase este permisă doar în urma verificării eficienţei prin teste de salubritate atestate de laborator şi efectuate de unitate periodic (semestrial)/la nevoie. Recoltarea se efectuează de reprezentanţii direcţiei de sănătate publică judeţene;

•▪•▪• resturile alimentare vor fi eliminate în saci etanş şi depozitate în pubelă/container închis până la eliminarea zilnică din unitate;

•▪•▪• depozitarea veselei şi a tacâmurilor numai în dulapuri închise;

•▪•▪• asigurarea veselei şi tacâmurilor în număr cel puţin egal cu cel al consumatorilor care servesc masa. Sunt interzise spălarea veselei între serii şi folosirea acesteia la mai multe serii de consumatori;

•▪•▪• montarea la nivelul principalelor căi de acces a mijloacelor de protecţie împotriva vectorilor;

•▪•▪• în cazul în care masa se asigură în sistem de catering şi există personal care asigură servirea acestei mese, este obligatoriu ca acest personal să poarte echipament de protecţie şi să efectueze examinările medicale prevăzute de legislaţia în vigoare pentru angajaţii unităţilor de alimentaţie colectivă;

•▪•▪• păstrarea de probe din toate alimentele consumate timp de 48 de ore. Păstrarea se va face în spaţii frigorifice;

•▪•▪• efectuarea la sfârşitul fiecărei săptămâni a curăţeniei generale;

•▪•▪• efectuarea de reparaţii curente ale încăperilor, anual sau ori de câte ori este nevoie;

•▪•▪• asigurarea în sala de mese a unei suprafeţe de cel puţin 1,2 mp/elev;

•▪•▪• se interzice aşezarea scaunelor pe măsuţe în timpul efectuării curăţeniei de după servirea mesei.

În cazul în care masa se asigură în regim catering, firma care aprovizionează unitatea pentru ocrotirea, educarea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor trebuie să deţină autorizaţie pentru activităţi de catering şi transport alimente, conform prevederilor legale în vigoare, şi să respecte următoarele condiţii:

 ◊◊• meniul săptămânal va fi stabilit în colaborare cu conducerea unităţilor mai sus menţionate şi avizat de medicul acestor unităţi, numai dacă este conform reglementărilor în vigoare şi afişat la loc vizibil, cu gramajul/porţie şi cu lista de alergeni prezenţi în alimentele furnizate;

 ◊◊• porţiile vor fi individualizate şi transportate în recipienţi de unică folosinţă;

 ◊◊• vor fi păstrate probe alimentare (câte o porţie) din fiecare aliment servit timp de 48 de ore în frigiderul unităţii;

 ◊◊• este responsabilitatea firmei de catering să asigure efectuarea anchetei alimentare de către un specialist, în lunile octombrie, februarie şi mai, şi să prezinte această anchetă alimentară conducerii unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, cabinetului medical al unităţilor respective şi organelor de control;

 ◊◊• meniul zilnic va fi însoţit de o listă a ingredientelor cu gramaj/porţie individuală.


ASISTENȚA MEDICALĂ PREVENTIVĂ, CURATIVĂ ȘI DE URGENȚĂ

Pentru asistenţa medicală preventivă, curativă şi de urgenţă, în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se asigură următoarele spaţii:


a) cabinet medical şcolar – în fiecare locaţie a unităţilor pentru ocrotirea, educarea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor este necesar să existe un cabinet medical autorizat şi organizat conform prevederilor legale pentru asigurarea asistenţei medicale a preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos. În mod excepţional, în grădiniţele cu program normal/prelungit care nu au mai mult de 150 de preşcolari înscrişi şi nici grupe de antepreşcolari pot fi autorizate cabinete medicale în care o singură încăpere să îndeplinească rolul de cabinet de consultaţii şi sală de tratament, dacă acea încăpere îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: are cel puţin 12 m2, este situată în apropierea căii de acces în unitate, este iluminată şi ventilată corespunzător, natural şi artificial, pavimentul şi pereţii sunt uşor dezinfectabili, iar dotările sunt conform baremului;


b) izolator – în creşe, grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal, internate şcolare, centre de vacanţă şi tematice, pentru cel puţin 1% din numărul copiilor şi tinerilor din aceste unităţi, dar nu mai puţin de două paturi, cu mărimi corespunzătoare vârstei. Izolatorul din unităţile menţionate în acest paragraf va respecta condiţiile igienice prevăzute de legislaţia referitoare la izolarea cazurilor din secţiile de pediatrie, cu modificările şi actualizările ulterioare, astfel:

▪▪▪ pentru copii antepreşcolari, 1- 3 ani, suprafaţa utilă/pat în izolator va fi de minimum 4-5 m2;

▪▪▪ pentru copii preşcolari (3-6 ani), suprafaţa utilă/pat în izolator va fi de minimum 6 m2, iar peretele izolatorului orientat spre postul asistentului medical va fi parţial vitrat securizat;

▪▪▪ pentru copiii mai mari de 6 ani şi tineri, suprafaţa utilă/pat în izolator/infirmerie va fi de minimum 7 m2;

▪▪▪ izolatorul va fi obligatoriu într-o încăpere iluminată natural corespunzător;

▪▪▪ distanţa dintre două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;

▪▪▪ izolatorul va fi dotat cu o chiuvetă cu apă caldă/rece, săpun lichid dezinfectant, prosoape de hârtie de unică folosinţă.


Cabinetele medicale din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea sunt dotate conform ordinului ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii care reglementează acordarea asistenţei medicale în unităţile de învăţămânnt.

Curăţenia şi dezinfecţia cabinetului medical din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, aprovizionarea cu materiale de curăţenie şi dezinfecţie, precum şi asigurarea întreţinerii şi a bunei funcţionări a cabinetului revin conducerii unităţilor respective.

Colectarea, depozitarea şi îndepărtarea reziduurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se fac conform legislaţiei în vigoare.

Cabinetele medicale şi izolatoarele trebuie să fie prevăzute cu apă curentă caldă şi rece. Personalul medico-sanitar poartă obligatoriu echipament de protecţie de culoare deschisă.

Asistenţa medicală preventivă şi curativă în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se asigură prin cabinetele medicale organizate şi autorizate conform legislaţiei în vigoare.

Pentru promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor, în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se respectă prevederile legale pentru asigurarea asistenţei medicale a preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos.


Sursa: Normele de igienă aprobate prin Ordinul 1456/2020.


VEZI ȘI:

Norme specifice diferitelor tipuri de unităţi pentru copii şi tineri

Norme de igienă a procesului instructiv-educativ


2 thoughts on “Norme de igienă – unități de învățământ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!